x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ars amatoria

0
23 Mai 2009 - 00:00

Fotografii, afişe, distribuţii, cronici – multe cronici elogioase ori intransigente în aprecieri, semnalând urcuşuri şi căderi – în sfârşit, o veritabilă viaţă teatrală, în care, vreme de 25 de ani, au răsunat, stagiune de stagiune, ropote de aplauze.



La cei 20 de ani pe care îi împlineşte, Teatrul popular de pe lângă Centrul Municipal de creaţie şi cultură socialistă "Cântarea României" din Drobeta Turnu-Severin păstrează entuziasmul tinereţii, la care adaugă maturitatea ce a pecetluit, încetul cu încetul, trăsăturile interpreţilor care n-au părăsit în tot acest răstimp scena severineană: Aurel Nicolaciuc, Camelia Darin, Nae Badea, Alexandru Doncoglo, Elena Neulescu, protagoniştii primului spectacol pus în scenă de Teatrul Popular - "Grădina cu trandafiri" de Andi Andrieş. Mai sunt şi din cei ce au plecat: Virgil Ogăşanu, Valeria Sitaru, Constantin Fugaşin, Ilie Gheorghe, Dan Bădărău. Că n-au uitat de unde au pornit, ne demonstrează cu prisosinţă programele de sală. Actorul Constantin Fugaşin revine, iată, şcolit şi trecut prin probele de foc ale aparatelor de filmat, afirmâdu-şi, totodată, reale virtuţi regizorale. Dar să vorbim de cei care, având cu totul alte profesii, sunt, totuşi, priviţi pe străzile oraşului cu acea dragoste ce învăluie în public vedeta preferată. I-am amintit deja, sunt "veteranii" care au abordat aproape tot atâtea roluri câte premiere a "scos" teatrul severinean: "Oameni care tac" de Al. Voitin, "Raţa sălbatică" a lui H. Ipsen, "Visul unei nopţi de iarnă" de T. Muşatescu, "Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian, ori "Trei generaţii" a Luciei Demetrius, "Părinţii teribili" de Jean Cocteau, "Adam şi Eva" de Aurel Baranga şi încă multe alte îndrăzneţe abordări ale dramaturgiei româneşti ori universale au însemnat adevărate succese uneori, spectacole rămase doar în sfera bunelor intenţii, alteori. Importantă rămâne, de fiecare dată, totala dăruire a amatorilor severineni, acea "bucurie de a juca", semnalată de cronici încă de la început, bucurie rămasă intactă şi azi. Ea a atras, cu certitudine, la Drobeta Turnu-Severin, în judeţul Mehedinţi, pe artistul emerit Constantin Moruzan, ori pe regizorul Constantin Dimischiotul, ale căror nume se regăsesc pe multe afişe ale Teatrului Popular. Tot bucuria de a juca îi ţine, seară de seară, pe tinerii interpreţi: Maria Creţu (instalator), Nicolae Mîţu (tehnician), Mariana Nistor (profesoară), Gelu Negrea (funcţionar), Valentina Dumitrele (dactilografă), ca să nu mai vorbim de cei 15-20 care aşteaptă în culise. "La noi, cariera acolo începe, în culise - precizează instructorul Dan Şapala. Este un stagiu de răbdare. Pe cei care se plictisesc şi pleacă nu-i regretăm, înseamnă că nu aveau, cu adevărat pasiune. În­drăgostiţii de teatru rămân şi fac de toate: montează decorul, trag cortina, sunt sufleuri, încep, apoi, cu câte o replicuţă, primesc, în sfârşit, dubluri şi, dacă sunt buni, mult visatele roluri. Cu toţii am trecut prin asta."

Teatrul de amatori presupune deseori renunţări individuale, oboseli mari - după orele de program la locul de muncă al fiecăruia - dar presupune imense satisfacţii. "Premiile I pe care le-a luat Teatrul Popular la toate ediţiile Festivalului Naţional «Cântarea României» au însemnat tot atâtea certitudini că n-a fost muncă în zadar - declară Florin Ţuţuianu, directorul Centrului de creaţie şi cultură socialistă "Cântarea României" - Drobeta Turnu-Severin.
Liana Molnar - Flacăra nr. 20/1989
Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Serviciul de email marketing furnizat de