Orele oraşului, orele Primăriei

Nu încep în ordinea importanţei dar, ce ar fi o aşezare fără flori şi copaci?
Primarul din Piteşti are în grija sa sutele de mii de flori şi rotaţia lor, care transformă municipiul, trei sferturi din an, într-o grădină înmiresmată. În schiţa profesională este marcată, grafic, înaintarea fiecărei zile, pentru că Nicolae Zevedei, fost maistru constructor, ştie să aşeze schelele celor 2.000 viitoare apartamente alături de cele 2.450 existente – realizarea anului trecut.

Nicolae Zevedei şi cei mai apropiaţi colaboratori au mereu câte o soluţie pentru mai buna aprovizionare şi desfacere a mărfurilor în magazine. În curând vor fi în oraş 8 pieţe mo­derne. De câteva săptămâni s-au turnat betoanele pieţei agro-alimentre, care va avea în centrul său şi o fabrică de mâncare, cu posibilitatea de a pregăti zilnic 15.000 de porţii.

Primul secretar al comitetului mu­ni­cipal de partid Piteşti se opreşte în faţa spitalului cu 500 de paturi, săli de operaţii şi cabinete pentru orice boală a copilăriei. Am intrat într-un palat şi dacă n-ar fi fost lacrimile, spaima de injecţii, durerea postope­ra­torie, puştimea ar fi trecut de la o stare de încântare la alta. În vizită, subsemnata preia această trăire pentru frumos, pentru tehnica medi­cală, pentru armonie şi educaţie estetică. Să nu vi se pară surprin­ză­toare această alăturare dar pereţii spitalului sunt ca  o expoziţie de artă. Cei mai talentaţi copii din judeţul Argeş au dăruit spitalului selecţia strădaniilor lor, desene care vin către noi ca un duş revigorator de simplitate, naivitate neprefăcută, bucurii simple, care ne emoţionează adânc.

Nicolae Zevedei şi medicul Constantin Capătă, directorul Spitalului de Pediatrie, au alte preocupări decât să descifreze sensuile unei expoziţii, într-o lume a halatelor albe. Zona din jurul spitalului va fi reconstruită pentru a se ridica întregul perimetru la valoarea deosebită a aşezământului medical. Maistrul constructor – diri­gin­tele acestui şantier – asigură încă o dată: "Termenul de dare în folosinţă va fi cu rigoare îndeplinit".

Pe străzile oraşului, deşi nu-mi este sete, tovarăşul Zevedei îmi oferă un suc din fructele de pădure de la Băi­cu­leşti, o aşezare la 30 km de Piteşti. O minune, după expresia sa şi după gustul meu. Dintr-o dată pune de-o­parte paharul, se întunecă la faţă şi intră în vorbă cu un cetăţean care a aruncat mucul de ţigară şi pachetul gol în mijlocul unui rond pregătit pentru flori, pătând "obrazul" străzii.
– Aşteptăm să ne ajutaţi, nicidecum invers!
Trecătorul se scuză destul de ne­dibaci şi, din bâiguiala sa ca şi din rapiditatea gestului petrecut, nu-i greu de înţeles că pentru unii, strada e loc viran.
– Mai sunt şi dintre aceştia! Nu-i lăsăm însă în pace!

Nicolae Zevedei crede că un primar care un timp a fost maistru constructor, trebuie să înţeleagă aşezarea de care răspunde într-o continuă verticală a înfrumuseţării. Cartierele Tu­dor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu şi Eremia Grigorescu, de curând aliniate la cotele civilizaţiei urbane mo­derne, sunt cele mai potrivite pentru asemena gânduri. Locatarii observă mereu, cu plăcere, câte un amănunt estetic. Cine are înscrisă în celula sa chemarea pentru frumos găseşte, unde nu te aştepţi, elemente de înnobilare a peisajului cotidian. Primarul din Piteşti face parte din această fa­milie de spirite şi pe unde a trecut a lăsat ceva din fiinţa sa. Lângă noi se descarcă câteva camioane cu mobilă. Aşa aflu că în viaţa sa de activist, de 13 ori a împachetat mobila, mu­tându-se dintr-un loc în altul. Ultima dată, a transportat lucrurile familiei sale de la Curtea de Argeş la Piteşti.
– M-am despărţit cu regret de locul unde 10 ani am fost secretar şi primar, dar în Piteşti am găsit aceiaşi inimoşi argeşeni. Orele zilei ar trebui dublate acum pentru că răspunderile au crescut de cinci ori. Acesta e raportul numeric între populaţia din Curtea de Argeş şi cea din Piteşti.

Mergem dintr-o parte într-alta, în câteva locuri pe care vreau să le văd după 2 ani şi 8 luni de când Nicolae Zevedei este "piteştean". Cu ajutorul întregului oraş, s-au deschis străzi aliniate de blocuri cu multe etaje, elegante şi bine împărţite pentru como­di­tăţile traiului. Termoficarea a fost extinsă; debitul de apă a crescut substanţial prin realizarea aducţiunii de 1.000 mm de la staţia Budeasa. Mirosul pâinii calde e cel mai fin parfum, mai ales când ţi-e foame. În noua fa­brică se frământă şi se coc, în 24 ore, 31 tone de făină. Fabrica de miceliu produce din plin iar ciupercăria e în gestaţie. Şapte mii de apartamente, din cartierul petrochimiştilor, se în­căl­zesc, printr-o soluţie simplă ca tot ce-i ingenios, recuperând căldura de la instalaţiile proprii. Baza nautică din Bascov are publicul său obişnuit. Tinerii se antrenează după efortul depus la construcţia şi amenajarea perimetrului clădirii.

Piteştiul este înconjurat de un brâu de 500 ha mănoase, pământ numai al legumelor şi fructelor. Întreprin­de­rea de producere a legumelor din Pi­teşti, centru din Mărăcineni, este coor­donatorul activităţii pomicultu­rii din întreaga Românie prin pro­iec­tele pentru plantaţiile tinere, prin me­to­dele pentru combaterea dău­nă­to­rilor, prin experinţa sa valoroasă. Am lăsat la urmă, dar nu în ultimul rând ca importanţă, o cifră-cheie. În anul 1988 s-au cules 40 tone de mere, unul şi unul, de pe fiecare hectar înzestrat cu acest minunat fruct. Oraşul autoturismului Dacia are o staţie service în Bascov. Ea func­ţio­nează la parametrii destoniciei re­cu­nos­cute a maistrului Ion Bălaşa. După ce a fost unul dintre valoroşii tehnicieni la Colibaşi, după ce a condus ser­vice-ul Dacia din Algeria, Ion Bălaşa a organizat staţia din Bascov pe princi­piul real – "clinetul, prietenul nostru".

De la intrare, fiecare este întâm­pi­nat cu politeţe, ascultat cu solicitudine, repartizat unui meseriaş de ca­litate: apoi se întocmeşte devizul şi se stabileşte termenul precis de livrare. Cele mai pretenţioase operaţuni la motor, reviziile delicate, reparaţiile după accidente nefericite se încre­din­ţea­ză aşilor profesionişti, pentru că Ion Bălaşa, ca un expert, cunoaşte va­loarea, se bizuie pe muncă şi autoritate. Printr-un sistem de televiziune cu circuit închis poate controla în ori­ce moment întreg Service-ul. Se poate lucra, la capacitatea totală, deodată la 100 de autorusime. Ion Bălaşa este pe punctul de a definitiva noul sistem informaţional, care va indica timpul real de lucru pentru fiecare ope­ra­ţiune în parte, înlăturând subiectivismul, comoditatea sau lenea.

Am plecat la prima oră a zilei prin Piteşti cu tovarăşul Nicolae Zevedei şi s-a lăsat amurgul fără ca toate punctele de pe agenda de lucru a primarului să fi fost bifate. Ne oprim la un telefon (se scuză faţă de mine) şi o anunţă pe soţie că va întârzia la masa de seară, se interesează ce notă a luat la primul examen feciorul care e la facultate în Piteşti, dacă a sunat celălalt băiat, student din Bucureşti.
Carmen Dumitrescu - Flacăra, nr. 5/1989