Karoly Grosz, "confuz şi contradictoriu"

Nota Ambasadei României la Bu­dapesta către Ministerul Afacerilor Externe

19 mai 1989, ora 17:00
Tovarăşului Constantin Oancea,
La 18 mai a.c. secretarul general al PMSU, Karoly Grosz, a primit dele­gaţiile consiliilor politice superioare ale armatelor statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care au luat parte la o consfătuire organizată în Capitala ungară. Cu această ocazie, Karoly Grosz a ţinut o cuvântare în care a făcut cu­nos­cută poziţia actuală a PMSU faţă de evoluţia situaţiei interne din Un­ga­ria şi preocupările acestei ţări pentru modernizarea Tratatului de la Var­şo­via. Referindu-se la situaţia internă din Ungaria, secretarul general al PMSU a subliniat că partidul "vrea să rezolve problemele socialismului nu pe căi administrative, ci pe căi democratice, în cadrul unui sistem politic multipartit".

A recunoscut că în Ungaria se înre­gistrează o largă nemulţumire în le­gătură cu greşelile trecutului, dar că există şi unii care "nu vor să scape doar de acestea, dar încearcă să nege în ansamblu rezultatele ob­ţinute".

Grosz Karoly a subliniat că PMSU se pronunţă împotriva "depolitizării forţelor armate" şi că acestea, în conformitate "cu spiritul Constituţiei trebuie să apere orânduirea socia­listă". În acelaşi timp, secretarul ge­neral a afirmat că "în condiţiile sistemului cu mai multe partide, nu se va putea interzice prezenţa acestora în cadrul armatei". Secretarul general al PMSU a informat participanţii la consfă­tuire că, recent, Biroul Politic al CC a luat ho­tărârea ca Ungaria să treacă la prezen­tarea unor propuneri pentru mo­dernizarea Tratatului de la Varşovia, propuneri care urmează să fie făcute la şedinţa de la Bucu­reşti din luna iulie a.c. a consiliilor politice ale ar­ma­telor Tratatului.

Partea ungară consi­deră că nu este nevoie de o schimbare a func­ţiilor de bază ale Tratatului stabilite în 1955, dar că în viitor "trebuie întă­rită semnificaţia politică" a aces­tuia, iar activitatea şi documentele or­ga­nizaţiei să reflecte mai exact "noile preocupări politice şi să facă posibilă exprimarea intereselor naţio­na­le proprii şi a suveranităţii state­lor participante". PMSU consideră necesar ca, în viitor, organizaţia să sprijine cursul procesului colaborării şi securităţii europene "acordând o atenţie mai mare drepturilor omului, apă­ră­rii mediului înconjurător şi cola­bo­rării economice". În acelaşi spirit, par­tea ungară se pronunţă pentru accele­rarea procesului de dezarmare şi pentru creşterea responsabilităţii politice a Tratatului de la Varşovia, în dome­niul drepturilor omului, in­clusiv mi­no­rităţilor naţionale, în care scop a propus înfiinţarea unui comitet special. Partea ungară se pronunţă, de asemenea, pentru întărirea demo­cratismului în organismele politice şi militare ale Tratatului de la Var­şo­via, inclusiv prin sistemul rotaţiei în func­ţiile de conducere ale organi­za­ţiei.


După întâlnirea lui Karoly Grosz cu participanţii la consfătuirea de la Bu­cu­reşti, ziaristul Zalai Istvan de la cotidianul "Nepszabadsag" l-a întrebat pe consilierul de politică ex­ternă al secretarului general al PMSU, Thurmer Gyula, dacă partea ungară are noi detalii în legătură cu acele ştiri occidentale după care Ro­mânia ar intenţiona să ridice "pro­blema rela­ţiilor ungaro-române" la viitoarea întâlnire la nivel ţnalt a statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Thurmer Gyula a arătat că "partea română nu a confirmat în faţa presei internaţionale această ştire, dar nici nu a dezminţit-o. Punc­tul de vedere ungar este nes­chimbat". Delegaţia Ministerului Apărării Na­ţionale al ţării noastre, care a participat în aceste zile la consfătuirea de la Budapesta, dispune de o informare mult mai completă referitoare la cu­vân­tarea lui Karoly Grosz, care nu a fost publicată decât parţial. După cum se va putea vedea, secretarul general al PMSU a fost destul de confuz şi contradictoriu în expu­nerea prezentată, în mod special atunci când s-a referit la situaţia in­ternă din Ungaria, precum şi la viito­rul rol al PMSU în ar­mată.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 -Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 61-63