x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Alunecarea PMSU spre dreapta, contestată de membrii partidului maghiar

0
29 Aug 2009 - 00:00
29 august 1989, ora 21:00
Tovarăşului Constantin Oancea,
Buletinul de ştiri al agenţiei ungare MTI, din 25.08.89, informează despre consfătuirea pe ţară a platformei unite marxiste din cadrul PMSU, care a avut loc vineri, 25.08.a.c., din care rezultă următoarele: Cei 400 de participanţi au dezbătut programul propriu şi au stabilit poziţia lor faţă de cele două documente, elaborate de o comisie de partid la iniţiativa CC PMSU, şi care au fost date publicităţii la 19 august a.c., intitulate: "În­vă­ţă­min­tele drumului nostru istoric" şi "Proiectul declaraţiei-program al PMSU". Despre consfătuirea de mai sus, agenţia MTI a fost informată de Imre Maroti, membru al Comitetului Executiv al CC al PMSU, arătând că, în cadrul dezbaterilor, participanţii au respins în mod categoric cele două documente, deoarece acestea neagă rezultatele obţinute în decursul celor 40 de ani. Proiectul declaraţiei-program nu ar avea un caracter marxist, se renunţă la socialism şi la apartenenţa partidului la clasa muncitoare, iar denumirea de comunist este oco­lită. Participanţii au considerat că cele două documente sunt improprii să fie luate ca bază la lucrările congresului al XIV-lea, prevăzut a se ţine începând cu data de 6 octombrie a.c. Participanţii au decis să transmită poziţia lor faţă de documentele respective la CC al PMSU. Membrii platformei marxiste unite au hotărât ca împreună cu grupurile, cercurile şi alte plaforme de stânga din partid să ia atitudine împotriva alunecării conducerii partidului spre dreapta, respectiv pentru a păstra prestigiul acestuia.
Traian Pop
29 august 1989, ora 21:30
Tovarăşului Constantin Oancea,
1. Din convorbirea avută, în după-amiaza zilei de 29 august a.c., cu ambasadorul RDG la Budapesta, Gerd Vehres, au rezultat ur­mă­toarele aspecte privind situaţia cetăţenilor est-germani din Un­garia.
Între cele două ţări există o convenţie semnată în anul 1968, care reglementează situaţia turiştilor din cele două ţări. Articolul 8 al acestei convenţii prevede că partea est-germană consemnează în foile de călătorie (care ţin loc de paşaport împreună cu buletinul de identitate) ţările în care urmează să se deplaseze turistul respectiv. Potri­vit acestei reglementări, pe care partea ungară a respectat-o până în prezent, cetă­ţe­ni­lor est-germani nu li se permitea trecerea frontierei ungare într-o altă ţară decât cea înscrisă în foaia de călătorie. În prezent, autorităţile ungare consi­deră că articolul 8, din convenţia menţionată mai sus, nu mai corespunde situaţiei create prin afluxul de est-germani prezenţi în Ungaria, din care o parte doresc să emigreze în Occident. Ministrul G. Horn, răs­pun­zând la o notă verbală a ambasadorului RDG referitoare la faptul că autorităţile ungare au permis să emigreze în Austria 101 est-germani, a ameninţat cu denunţarea articolului 8 menţionat mai sus dacă autorităţile est-germane nu prezintă propuneri cores­pun­ză­toare situaţiei create. În acelaşi timp, MAE ungar consideră că problema est-germană din Ungaria nu pri­veşte Guvernul ungar, aceasta fiind de competenţa celor două state germane. Autorităţile ungare ur­mea­ză ca în zilele următoare să dea pu­blicităţii o nouă reglementare juri­di­că în materie de vize. Potrivit acesteia, o dată cu denunţarea articolului 8 din convenţia arătată, cetăţenii est-germani aflaţi pe teritoriul Ungariei vor avea libertatea să călătorească nestin­gheriţi în Vest.
Potrivit ambasadorului est-german, ar urma ca în zilele următoare să aibă loc o întâlnire între re­prezentanţii celor două guverne (RDG-RPU). În prezent, pe teritoriul Ungariei s-au organizat două tabere, de 600 şi respectiv 800 locuri, în care sunt adăpostiţi cetăţenii est-germani care nu doresc să se mai întoarcă acasă. Aceste tabere sunt organizate de Crucea Roşie internaţională, cu finanţare din partea RFG. Până în prezent, RFG a acordat Ungariei peste 50.000 de mărci în acest scop.

2. Interlocutorul a mai făcut referiri la recenta vizită a primului-ministru Nemeth şi a ministrului de Externe, G. Horn, care au avut convorbiri la Bonn cu omologii lor vest-germani. Din informaţile pe care le deţine ambasadorul est-german, reprezentanţii Guvernui ungar au discutat cu partea vest-germană posibilităţile de sprijinire a programului pe trei ani, aflat în curs de elaborare în Ungaria. Ajutorul soli­citat de partea ungară are în vedere realizarea de investiţii din partea firmelor vest-germane şi sprijinirea Ungariei în relaţiile cu Piaţa Comună. Partea vest-germană s-a angajat ca până în luna decembrie a.c. să pre­zinte propunerile sale de sprijin pentru redresarea economiei un­gare.
În privinţa problemei cetăţenilor est-germani din Ungaria, la întâl­nirea de la Bonn, partea vest-germană a ţinut să precizeze că eforturile sale de reglementare a si­tua­ţiei create cu aceşti refugiaţi nu au dat rezultate. În prezent, Honecker ar fi bolnav şi, în consecinţă, partea vest-germană nu ar avea un parte­ner de discuţie. Am fost însoţit de tovarăşul Tura Avram.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 178-180

Citeşte mai multe despre:   din arhiva ministerului de externe

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de