Conservatorii de la Praga aveau iluzia că se bucurau de sprijinul deplin al poporului

Raportul Ambasadei României la Praga

Către Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşului Ion Stoian, secretar al CC al PCR, Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului,

Referitor la Plenara CC al PC din Cehoslovacia, din 11-12 octombrie a.c.
1. Plenara a avut ca obiectiv:
Analiza activităţii PCC în interva­lul scurs de la plenara din 14-15 iunie a.c. şi stabilirea sarcinilor partidului în perioada premergătoare Congresului al XVIII-lea al PCC (mai 1990).

Dezbaterea şi aprobarea proiectului noului statut al PCC, care, după ce va fi completat cu propunerile şi su­gestiile făcute la plenară, va fi supus dezbaterii în toate organele şi organizaţiile de partid. Se are în vedere ca textul proiectului noului statut să fie publicat până la finele lunii octombrie a.c.

Analiza raportului prezidiului CC al PCC cu privire la politica partidului în domeniul creării şi ocrotirii mediului înconjurător. În legătură cu acest punct al ordinii de zi, plenara a adoptat o rezoluţie care stabileşte coordonatele politicii ecologice a partidului. Sarcina principală o constituie preîntâmpinarea înrăutăţirii situaţiei ecologice în cincinalul 1991-1995 şi crearea de condiţii pentru îmbunătăţirea substanţială a acesteia până în anul 2000.


2. Raportul prezidiului CC al PCC, care a fost prezentat la Plenară de tovarăşul Milos Jakes, secretar gene­ral al CC al PCC, a cuprins, printre altele, următoarele aprecieri:

A. Esenţial pentru actuala situaţie internă este faptul că politica de restructurare şi democratizare devine tot mai mult o problemă practică a celor mai largi pături ale societăţii. Pe această bază, se poate afirma că situaţia politică din ţară este în gene­ral stabilă şi politica PCC se bucură de sprijinul poporului. Sunt însă diferite idei cu privire la realizarea actualei politici şi se critică faptul că reforma economică nu a adus rezultate substanţiale. Elementul fundamental îl constituie preocuparea de a întări socialismul şi poziţia internaţională a Cehoslovaciei. Acest lucru este cu atât mai important cu cât actuala perioadă nu este simplă şi conştiinţa oamenilor este influenţată de o serie de factori, care nici pe departe nu sunt totdeauna pozitivi.

B. Cu sprijinul anumitor cercuri politice şi mijloace de informare din Occident, în ultima perioadă au avut loc unele acţiuni ale grupărilor de opoziţie. Profitând de procesul de restructurare şi democratizare, precum şi de diferite greutăţi şi lipsuri, aceste grupări au ca obiectiv destabilizarea socialismului, slăbirea rolului partidului şi discreditarea acestuia. Cu scopul de a îndemna opinia pu­blică şi îndeosebi tineretul la acţiuni antisociale, încearcă să elaboreze diferite platforme de opoziţie, să organizeze acţiuni provocatoare şi presi­uni, tulburând liniştea şi ordinea pu­blică. Aceste grupări s-au pregătit foarte intens pentru o manifestare publică de confruntare, cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a evenimentelor de la 21 august 1968. Acestea nu şi-au atins scopul şi s-a confirmat justeţea măsurilor politice adoptate, care au fost sprijinite de majoritatea covârşitoare a cetăţenilor cehoslovaci.

Este de presupus că aceste grupări de opoziţie vor încerca să organizeze ac­ţiuni şi în perioada următoare, în­deo­sebi în legătură cu diferite ani­versări istorice (28 octombrie, ziua pro­clamării Republicii Cehoslovace în anul 1918, şi 17 noiembrie, ziua în care hit­leriştii au decretat închiderea şco­lilor cehe de învăţământ superior, în anul 1939 - n.n.). Un element nou al internaţionalizării acţiunilor grupă­ri­lor de opoziţie îl constituie faptul că acum nu primesc sprijin numai din Occident, "ci şi din partea diferitelor forţe legale şi de opoziţie din alte ţări socialiste, îndeosebi din RP Polonă şi RP Ungară. O anumită influenţă au şi acţiunile diferitelor grupări din URSS. În mod obiectiv, la sprijinirea forţelor antisocialiste au servit şi declaraţiile Seimului polonez, Comitetului Exe­cutiv al PMSU şi Parlamentului ungar cu privire la aniversarea zilei de 21 august 1968. Am respins cu hotărâre aceste declaraţii".

S-a subliniat că noile sarcini cer o nouă atitudine, fiind necesar să se depăşească ideile conform cărora eforturile de izolare a grupărilor ilegale pot fi limitate numai la folosirea puterii de stat. În acest sens, s-a evidenţiat că sarcina principală o constituie desfăşurarea unei munci ideologice eficiente şi a unei lupte politice ofensive nu numai la nivelul organelor centrale, ci în toate localităţile şi locurile de muncă. Forma principală a acestei activităţi o constituie dialogul larg al comu­niştilor cu cetăţenii, cu scopul de a-i câştiga pentru politica partidului şi de a demasca, totodată, caracterul duşmănos al acţiunilor grupărilor de opoziţie. Trebuie să ţină seama de faptul că grupările de opoziţie şi propaganda externă pot crea dificultăţi. "Cele mai mari greutăţi şi daune ni le putem însă provoca singuri dacă nu vom realiza consecvent linia pe care am pornit, dacă vom to­lera dezordinea şi greşelile, dacă vom accepta lipsurile şi nu vom rezolva problemele care îi preocupă pe cetăţeni."

În procesul de restructurare şi democratizare s-a depus un volum mare de muncă, dar, cu toate acestea, nu se îndeplinesc toate sarcinile într-un mod corespunzător. În multe locuri continuă să se manifeste o pu­ternică inerţie, exigenţă redusă, atitudine liberală faţă de neîndeplinirea sarcinilor, comoditate şi dezinteres faţă de promovarea noului. Acest lucru constituie un obstacol în calea înfăptuirii hotărârilor adoptate şi se reflectă şi în îndeplinirea sarcinilor social-economice.
Gheorghe Homoştean
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 231-235