Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
2 decembrie 1989, ora 12:00
Tovarăşului Aurel Duma, ministru secretar de stat,
Tovarăşului Dumitru Aninoiu, director,
Referitor: Poziţia franceză faţă de declaraţia cancelarului Helmuth Kohl privind planul său de reunificare a Germaniei.
1. Informăm că la 29 noiembrie, în cadrul Adunării Naţionale, Roland Dumas, ministru de stat, ministrul Afacerilor Externe al Franţei, răspunzând la o întrebare, a prezentat poziţia Franţei în legătură cu declaraţia cancelarului Helmuth Kohl privind reunificarea Germaniei. Semnalăm aspectele mai semnificative:
Ca şi până în prezent, ministrul francez a apreciat că nu este de conceput soluţionarea problemei germanilor fără a face referinţă la evenimentele care au loc în Europa de Est. El a apreciat că "proiectul", nu planul, cum a spus cancelarul Kohl, în zece puncte de reunificare a Germaniei merită "cea mai mare atenţie" din partea Guvernului francez.
Roland Dumas a reiterat poziţia franceză cunoscută că fiecare popor are dreptul să hotărască în legătură cu destinul său şi că dorinţa de unire a germanilor este legitimă, adăugând că nu se poate trece peste voinţa statelor (germane), dar cu atât mai mult nu se poate trece peste acordul statelor garante ale statului german.
A precizat, de asemenea, că nici o reunificare nu se va putea realiza decât pe cale democratică şi paşnică. Roland Dumas a subliniat că Guvernul francez acordă o importaţă esenţială declaraţiilor cancelarului Kohl, potrivit cărora procesul de reunificare germană trebuie să fie considerat în "cadrul integrării europene".
El şi-a exprimat convingerea că, în cadrul Consiliului European care va avea loc la Strasbourg la 8-9 decembrie crt., R.F. Germania va face dovada ataşamentului său faţă de "familia comunitară", contribuind la înaintarea spre Uniunea Europeană prin sprijinirea deciziilor concrete în acest scop, indiferent că este vorba despre spaţiul social sau despre Uniunea Economică şi Monetară care vor fi dezbătute cu acest prilej.
Ministrul francez şi-a exprimat în acest context speranţa că, "sub acest aspect, nu se pune problema pentru Republica Federală Germania să facă o alegere între comunitate şi Republica Democrată Germană, dar că ea se bazează pe o comunitate tot mai puternică, pentru a facilita relaţiile sale cu cealaltă parte a naţiunii germane".
Roland Dumas a subliniat dimensiunea internaţională a problemei germane, dimensiune care a rezultat după al doilea război mondial, şi că Franţa este interesată să cunoască reacţiile ţărilor cele mai direct interesate, aşa cum de altfel este şi Franţa.
2. Tot referitor la problema germană şi în legătură cu modul de soluţionare a reunificării, preşedintele François Mitterand a repetat, în cadrul unui interviu acordat principalelor cotidiene sud-coreene, poziţia franceză cunoscută privind "legimitatea aspiraţiei germane la reunificare" şi a precizat că "nu se teme de această eventualitate". După părerea sa, "ea se va putea realiza numai pe cale paşnică şi democratică, ceea ce ar presupune acordul statelor germane şi al statelor garante ale statului german". A adăugat că, pentru el, voinţa poporului german contează, deoarece a reţinut că "toţi conducătorii Republicii Federale Germania privesc viitorul în contextul construirii Europei".
3. Se observa preocuparea şi neliniştea pe care le provoacă Franţei fiecare eveniment sau declaraţie care converge spre reunificarea germană. Surprinsă de rapiditatea şi neprevăzutul evenimentelor, Franţa face eforturi să nu se opună în mod deschis unui vecin potenţial foarte puternic. Declaraţiile Moscovei în problema germană, după cum se afirmă în cercurile diplomatice, par să-i uşureze această sarcină. În mod indirect, dar constant, Franţa se teme de realizarea unei Germanii mari, acţionând pentru ancorarea Republicii Federale Germania în Uniunea Europeană, care ar urma să capete contur într-un termen cât mai scurt şi de a cărei voinţă această ţară ar fi obligată să ţină seama. Se poate spune că, din luările de poziţii ale comentatorilor politici, în schimbul poziţiei sale aparent concesivă faţă de apropierea popoarelor germane, Franţa doreşte integrarea Republicii Federale Germane în comunitatea europeană. În cazul în care Germania Federală ar îngreuna sau chiar împiedica realizarea Uniunii Europene, Franţa reaminteşte că puterile garante au un cuvânt de spus în problema germană.
4. Viaţa politică şi diplomatică a Franţei şi cea ce Germaniei Federale pot fi considerate, de asemenea, în competiţie. După întâlnirea la nivel înalt sovieto-americană din Malta, François Mitterand va face o vizită la Kiev, la 6 decembrie a.c., pentru a discuta cu Mihail Gorbaciov, dar cancelarul Kohl se va întâlni cu preşedintele american, George Bush, la Bruxelles, la 3 decembrie, iar ministrul vest-german al Afacerilor Externe, Hasn Dietrich Genscher, va merge la Moscova la 4 şi 5 decembrie a.c., devansând-l pe Mitterand.
De asemenea, preşedintele francez a convenit să efectueze o vizită în Republica Democrată Germană în perioada 20-22 decembrie a.c., pentru a fi primul şef de stat occidental care merge în această ţară după congresul partidului. După fixarea datei vizitei preşedintelui francez, Kohl a stabilit să facă o vizită la Berlin înaintea congresului, deci, din nou înaintea lui Mitterand.
Petre Gigea
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 376-378
Citește pe Antena3.ro
