x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Karoly Grosz: "În cadrul PMSU există pericolul dezmembrării"

0
01 Sep 2009 - 00:00
Tovarăşului Constantin Oancea,
Tovarăşului Lucian Petrescu,

La 31 august a.c., Karoly Grosz, secretarul general al PMSU, a făcut, în cadrul plenarei comitetului judeţean de partid Nograd, unele aprecieri şi sublinieri privind problemele legate de unitatea partidului.

Astfel, a arătat că: "Situaţia confuză şi tensiunile interne actuale din cadrul partidului se datorează şi faptului că, de la conferinţa din mai 1988, noua conducere a săvârşit greşeli şi a adoptat hotărâri necorespunzătoare, printe acestea, politica de cadre promovate a permis ca persoane necorespunzătoare să ajungă să ocupe posturi înalte de conducere".

Referindu-se la persoana sa, a menţionat că: "Apreciază ca o gravă greşeală personală faptul că, în februarie a.c., a împiedicat scindarea în cadrul partidului", iar mai departe subliniază că: "În prezent, în cadrul PMSU există pericolul nu numai al scindării, ci şi al dezmembrării acestuia".

După părerea sa; "Şi în aceste condiţii, în ciuda tensiunilor prezente, vede şanse şi-şi exprimă speranţa în posibilitea de reorganizare a partidului".

În paralel cu aceste declaraţii ale secretarului general al partidului, Matyas Szuros, preşedintele Parlamentului ungar, a ţinut să-şi exprime în cadrul unei acţiuni publice din comuna Szerep (judeţul Hajdu-Bihar) următoarele păreri: "În situaţia actuală, complicată, PMSU poate să rămână cel mai puternic partid, numai dacă aripa reformistă va reuşi în mod clar să se situeze în fruntea acestuia şi partidul va fi capabil să se transforme într-o forţă integrată naţiunii".

După părerea sa, nu este neapărat nevoie de autodizolvarea PMSU, "dar este absolut necesară purificarea acestuia, întrucât există în prezent asemenea cadre de conducere în partid care gândesc în mod dogmatic şi se declară în schimb reformişti". Menţionează apoi că: "Există semnele înfiinţării în Ungaria a unui partid comunist de tip bolşevic. Aceasta ar întări procesul de purificare din sânul PMSU, şi poate că nu ar fi rău nici din punctul de vedere al alegerilor".

În continuare mai afirmă că: "Pe parcursul evenimentelor din ultimele zile am fost izbit de curentul unei dări înapoi, lucru constatat la întâlnirea de la Bucureşti cu delegaţii pentru congres, unde s-a reacţionat în mod sensibil la comunicarea lui Imre Pozsgay, referitoare la încetarea activităţii organizaţiilor de partid la locurile de muncă". Matyas Szuros apreciază apoi: "Cu toate că Imre Pozsgay a săvârşit o greşeală prin comunicarea făcută, aceasta nu trebuie însă dramatizată, întrucât şi în sânul partidului există o controversă vie privind problemele legate de activitatea politică la locul de muncă. Am convingerea că şi noi trebuie să trecem la sistemul european, în sensul că la locul de muncă trebuie să se producă, şi nu să se desfăşoare, activitate de partid. Aceată situaţie complicată va putea deveni conciliantă prin hotărârea pe care o va aproba CC al PMSU la plenara sa de vineri (1.09.'89)".

Subliniază apoi că: "Suspendarea cât mai grabnică a activităţii organizaţiilor de partid în rândul forţelor armate, al justiţiei, procuraturii şi administraţiei de stat nu poate fi amânată".
Tovarăşei adjunct al ministrului, Olimpia Solomonescu
Tovarăşului director Ilie Şimon,

Vă comunicăm noi aprecieri ale oficialităţilor americane asupra situaţiei din Polonia:
1. La întoarcerea în SUA după vizita făcută în Polonia, Robert Dole, liderul minorităţii republicane din Senat, şi Elizabeth Dole, secretarul Muncii în Cabinetul american, au fost primiţi de preşedintele Bush, căruia i-au înmânat o scrisoare din partea lide­rului "Solidarităţii", împreună cu o "evaluare scrisă" a lor asupra evenimentelor recente din Polonia. În declaraţiile făcute cu acest prilej, cele două oficialităţi americane au subliniat că dificultăţile economice ale Poloniei nu pot găsi o rezolvare într-un viitor apropiat. Conducătorii "solidarităţii" s-au arătat preocupaţi de a se folosi "toate posibilităţile" pentru scoaterea Poloniei din criza economică, context în care ei au "vorbit" şi despre "privatizare". Aprecierea generală este că, "deşi polonezii sunt de acord că au principala responsabiliotate în depăşirea actualei situaţii, ei se pronunţă insistent pentru investiţii străine de capital". În acest context, polonezii acţionează pentru ca băncile occidentale să deschidă filiale şi reprezentanţe la Varşovia.

2. După primirea senatorului Robert Dole şi a soţiei acestuia, preşedintele Bush s-a referit la problema ajutorului pentru Polonia. El a declarat că, pentru a fi satisfăcute "toate cerinţele Poloniei", este nevoie de o sumă cu mult mai mare decât cele 119 milioane cu care el s-a angajat deja. Preşedintele american a subliniat însă că, "în acelaşi timp, sunt necesare şi reforme politice şi econo­mice, astfel ca atunci când polonezii vorbesc de investiţii şi privatizare acest lucru să se producă şi în realitate". G. Bush a mai afirmat că "o dată ce reformele au început va fi mai uşor pentru instituţiile financiare internaţionale, cum este Banca Mondială, să ajute Polonia".

3. Preşedintele SUA s-a referit şi la poziţia Uniunii Sovietice faţă de evenimentele recente din Polonia, aprecind că "reacţia lui M. Gorbaciov a fost extraordinar de înţelegătoare, nefiind în nici un fel războinică". El şi-a exprimat speranţa că acesta va fi "tonul" şi în situaţia în care "schimbarea rapidă care are loc în Europa răsăriteană merge mai departe, nu numai în Polonia, dar şi în alte ţări". Pentru preşedintele american, "modul în care M. Gorbaciov a abordat această situaţie şi a reacţionat la ea până în prezent a fost foarte pozitiv". În contextul acestor aprecieri, G. Bush a subliniat că "speră că schimbările vor continua să aibă loc în mod paşnic, atât în afara URSS, cât şi în interiorul ei". În legătură cu acest ultim aspect, analiştii politici de la Wasington arată că G. Bush are în vedere, în mod deosebit, situaţia din Estonia, Lituania şi Letonia. Oficialităţile americane sunt preocupate de implicaţile politice practice ale afirmaţiei recente făcute de M. Gorbaciov că "mişcările de independenţă din cele trei Republici au mers prea departe". Această afirmaţie, coroborată cu comentariile presei sovietice, este interpretată la Washington ca o "înăsprire a poziţiei conducerii sovietice în problema naţională din URSS".
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 184-186

Citeşte mai multe despre:   din arhiva ministerului de externe

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de