La Berlin s-a scandat numele lui Gorbaciov

Telegrama Ambasadei României la Berlin
Către Ministerul Afacerilor Ex­ter­ne
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului,

1. În ziua de 7 octombrie, în jurul ore­lor 16:00, când nu se încheiase încă programul oficial al festivităţilor or­ganizate cu prilejul aniversării ju­bi­liare a RDG, în centrul oraşului Ber­lin a apărut o demonstraţie spontană susţinută în special de tineret, care du­pă câteva ore a căpătat proporţii con­siderabile. Câteva mii de demons­tranţi au încercat să se apropie de Pa­latul Republicii, unde tocmai avea loc recepţia festivă la care erau prezente toate delegaţiile din străinătate. Ei scandau lozinci în care cereau "libertate, reforme, democraţie, legalizarea organizaţiei Noul Forum" etc.

Totodată, participanţii scandau nu­me­le lui Gorbaciov şi purtau pancarte cu lozinci de genul "a învăţa de la Uniunea Sovietică înseamnă a învăţa să învingi", care cu ani în urmă se în­tâl­nea peste tot dar care, în ultimul timp, a fost scoasă din propaganda RDG.
Nu s-au strigat lozinci antisocialiste.
Demonstranţii au cântat cântecele politice obişnuite în RDG, inclusiv "Internaţionala".

Organele de ordine au blocat marşul demonstranţilor spre palatul Republicii, dar, într-o primă fază, nu au recurs la forţă. Ulterior, când de­monstraţiile s-au extins şi în alte zone ale oraşului, mai ales în preajma unor biserici evanghelice, poliţia a intervenit cu mijloace mai ferme şi a ope­rat arestări. Tulburările au durat până noaptea târziu şi au continuat şi în ziua de 8 octombrie seara, în cartierul Prenzlauebberg (centrul oraşului a fost, duminică, complet blocat de armată şi poliţie), s-au semnalat demonstraţii similare în numeroase oraşe din provincie: Leipzig, Dresda, Potsdam, Jena, Plauen etc. Agenţia de ştiri AND a difuzat o scurtă ştire, sub titlul "Perturbări ale serbărilor populare", în care se arată că, la 7 octombrie seara, "huliganii, în cârdăşie cu mij­loa­cele de informare occidentale, au încercat să perturbe serbările populare ocazionate de aniversarea RDG".
Precizăm că, în perioada festi­vi­tă­ţi­lor, s-au înregistrat şi alte incidente: în timpul depunerii de coroane la mo­nu­mentul eroilor sovietici de către delegaţia condusă de Gorbaciov, un gr­up de cetăţeni au scandat lozinca "Aju­tă-ne, Gorbaciov".

2. Starea de spirit din rândul popu­la­ţiei se caracterizează prin iritare şi tensiune. Din informaţiile pe care le de­ţi­nem, această atmosferă de ne­mul­ţumire s-a extins şi în rândul di­ver­selor organizaţii şi chiar în rân­durile membrilor de partid. Am informat anterior despre iniţiativa unor organizaţii (scriitori, cântăreţi, pictori) care s-au adresat conducerii PSUG cu declaraţii în care se cer înnoiri, dialog cu poporul etc. O rezoluţie ase­mă­nă­toa­re a adoptat recent şi Academia de Arte a RDG. Toate aceste acţiuni au ră­mas fără răspuns. De curând a apărut şi un alt fenomen: mulţi cetăţeni şi-au declarat retragerea din trupele de luptă muncitoreşti (gărzile patriotice), motivând că aceste formaţii au fost create pentru a apăra patria împotriva imperialismului şi nu pentru a opri­ma acţiunile cetăţeneşti.

3. Organizaţia "Noul Forum" îşi desfăşoară în continuare activitatea, în ciuda faptului că a fost interzisă de Ministerul Securităţii Statului.
Pe mai multe planuri, inclusiv în justiţie, s-au făcut întâmpinări pentru anularea decretului de interdicţie a acestei organizaţii.
La 8 octombrie a.c., într-un orăşel din nordul Berlinului a fost constituit Partidul Social-Democrat. Iniţiatorii (un grup de 80-100 persoane, având în frunte un istoric) au declarat că acest partid va avea o orientare tra­di­ţională social-democrată şi eco­logistă. Fondatorii intenţionează să formuleze o cerere de aderare la Internaţionala Socialistă.

4. În cercurile ziariştilor am înre­gis­trat o vizibilă dezamăgire în legătură cu faptul că Erich Honecker, în cuvân­ta­rea de la adunarea festivă, nu a lăsat să se întrevadă nici un fel de înnoiri în viaţa social-politică internă. Se consideră că presiunea mişcării protestatare poate duce chiar la o rigidizare a atitudinii autorităţilor, cel puţin într-o primă fază, până când conduce­rea PSUG va discuta şi hotărî ce mă­suri să adopte în actuala situaţie tensionată.
Gheorghe Caranfil
Nota Ambasadei României la Budapesta
Către Ministerul Afacerilor Ext­er­ne
Tovarăşului Ion Stoian, Tovarăşului Ioan Totu,

Vă informăm că, în seara zilei de azi 9.10.89, în cadrul congresului s-a ales conducerea Partidului Socialist Ungar, alcătuită dintr-un prezidiu format din 25 persoane.

În funcţia de preşedinte al partidului a fost ales Rezso Nyers, cu o mare majoritate de voturi.
În legătură cu stabilirea organelor de conducere, au avut loc mari controverse între R.Nyers, pe de o parte, şi I. Pozsgay, M. Nemeth, G. Horn, de cea­lal­tă parte. Deşi în noul statut al partidului sunt prevăzute două posturi de vicepreşedinţi şi unul de secretar executiv, din cauza diver­gen­ţelor dintre cei patru amintiţi mai sus, posturile respective nu au mai fost ocupate.

Dintre vechii membri ai Comitetului Politic Executiv al PMSU, au fost aleşi în noul prezidiu al PSU: Miklos Nemeth, preşedintele Consiliului de Miniştri, Imre Pozsgay, ministru de stat, Gyula Horn, ministrul Aface­rilor Externe, Kovacs Jeno, fost secretar al CC al PMSU, Hmori Csaba, prim-secretar al judeţului Pesta, Vaş­tag Pal, prim-secretar al judeţului Csongrad, Imre Nagy, prim-secretar al DEMIZ (Uniunea Tineretului De­mo­crat Un­gar) şi Ormoş Maria, rectorul Universităţii din Pecs. În afara prezidiului, au mai fost alese două comisii: una de consiliere şi alte de revizie. Preşedinţii acestor comisii nu fac parte din pre­zi­diul partidului: Imre Pozsgay a fost pro­pus să candideze pentru funcţia de preşedinte al republicii, din partea PSU.


Vom reveni cu o informare mai cuprinzătoare privind organizarea şi desfăşurarea congresului.
Propunem să se analizeze oportunitatea transmiterii unei telegrame de felicitare din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, noului preşedinte al Partidului Socialist Ungar, Rezso Nyers.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 218-220