x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Presa de la Chişinău a început să se intereseze de soarta românilor din RSS Ucraineană

0
12 Dec 2009 - 00:00
Comunicarea Ambasadei Ro­mâ­nei la Moscova
Către Ministerul Afacerilor Ex­ter­ne
Tovarăşul Constantin Oancea, ad­junct al ministrului, Dr I,


În RSS Moldovenească se constată un interes crescând faţă de soarta populaţiei de origine românească din fostele judeţe din sudul şi nordul Basarabiei, aflate în prezent în RSS Ucraineană. Are loc un proces de intensificare a cererilor pentru retrocedarea acestor teritorii RSS Mol­do-veneşti. În acest sens, semnalăm apariţia, în revista Orizontul, nr. 10/1989, a unui reportaj intitulat "oa­menii de la sud", realizat de ziariştii V. Butnaru şi V. Topa, după o călătorie cu maşina prin localităţile Reni, Ismail, Chilia, Cetatea Albă. Menţionând că fostele judeţe din sudul Basarabiei sunt "teritorii rupte de la trupul Mol­dovei", autorii arată că "autorităţile locale fac tot ce le stă în puteri pentru  a-i lipsi pe moldovenii dunăreni de orice fel de memorie: istorică, na­ţio­nală, lingvistică etc. Trebuie să constatăm cu tristeţe că foarte multe eforturi ale conducătorilor din regiunea Odessa (unde sunt incluse judeţele respective) sau poate ale celor de nivel republican şi-au atins scopul".

Moldovenii de acolo nu-şi cunosc istoria neamului. În muzeele din centrele raionale, în cărţi sau în ziare, nu e pomenit nici un nume de-al voievozilor din Moldova sau Ţara Românească. Tendinţa de deznaţio­nalizare se constată în toate: de la schimbarea denumirii tuturor sa­te­lor româneşti din regiune până la denumirea străzilor, în care nu se întrevede nici cea mai mică aluzie la istoria adevărată a acestui meleag. În oraşul Reni, principala stradă poartă ur­mă­toarea inscripţie în limba rusă: "Strada «28 iunie» este numită în cinstea datei istorice - intrarea în 1940 a pă­mânturilor ucrainene de lângă Du­năre în componenţa RSS Ucrainene", iar în tot raionul nu există nici un sat ucrainean, pretutindeni vorbindu-se limba rusă. La cetatea Albă (denumit Belgorod), lo­cuitorii nu ştiu cine a construit ce­tatea. O inscripţie anunţă că aceasta s-a realizat de "populaţia locală". Un turn al cetăţii a fost denumit "Turnul lui Puşkin". În raionul Cetatea Albă a rămas un singur sat moldovenesc. La Ismail, cei doi ziarişti au constatat că "s-a făcut totul pentru a şterge urmele istoriei neamului ro­mâ­nesc". Chiar la intrarea în oraş, pe un panou mare este scris: "Teritoriul, pe care este situat Ismailul, este un străvechi pământ slav, unde din timpurile antice au trăit triburi slave". La Tatar Bunar, multe localităţi locuite de români se află sub pericolul dispariţiei etnice.
Ion Bucur
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 426-427

Citeşte mai multe despre:   din arhiva ministerului de externe

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de