Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Către Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşului Constantin Oancea,
Tovarăşului Lucian Petrescu,
În evoluţia situaţiei interne din PMSU din ultima perioadă de timp, se pot reţine ca interesante următoarele elemente:
Se constată că majoritatea conducătorilor PMSU acţionează în ultimele zile, pentru a menţine unitatea partidului în perspectiva apropiatului congres. Sunt relevante în acest sens luările de poziţie ale lui R. Nyers, I. Pozsgay, M. Nemeth; pe de altă parte însă, înregistrăm şi o creştere în intensitate a acţiunilor menite să pună în evidenţă poziţia şi punctele de vedere proprii ale unor grupări din PMSU. Reţin atenţia poziţia asociaţiei muncii "Frencz" şi a cercurilor reformei, prezentate în cadrul recentelor consfătuiri asupra cărora am informat.
Alături de poziţiile de mai sus, reţin atenţia şi exprimările de protest ale organizaţiilor de partid şi membrilor PMSU împotriva măsurilor preconizate în domeniul politic şi social-economic prevăzute în documentul-program al PMSU pentru congres, precum şi împotriva recentelor discuţii referitoare la posibilitatea suspendării activităţilor de partid la locul de muncă.
Organizaţia de bază a Sectorului 3 din oraşul Oroshaza, care a dezbătut recent documentele programatice pentru congres, a exprimat protestul şi dezacordul faţă de prevederile acestora, în special faţă de cele vizând extinderea proprietăţii particulare, retragerea organizaţiilor de partid din armată şi intenţia transformării zilei de 23 octombrie (izbucnirea contrarevoluţiei din 1856) în sărbătoare a împăcării naţionale. Concluzionează că "iniţiatorii unor asemenea măsuri doresc să intre în graţiile opoziţiei de dreapta, ceea ce este lipsit de respect şi înjositor pentru PMSU".
Din discuţiile purtate recent cu ziaristul ungur Konrad Mattacidesz, acesta a caracterizat situaţia politică actuală din Ungaria drept "nebuloasă" şi "tulbure". Din noianul de luări de poziţie, orientări politice, declaraţii ale unor conducători etc. nu se pot desprinde concluzii sau idei valabile care să ofere soluţii practice sau măcar speranţe pentru ieşirea din impas. Masa de oameni ai muncii manifestă indiferenţă faţă de toate aceste frământări, neavând încredere în acestea.
Vorbind despre PMSU, K. Mattacidesz a apreciat că acesta este compromis în opinia publică şi a membrilor de partid, iar actualele grupări de alternativă nu sunt pregătite şi nici nu au personalităţi care să fie în stare să preia conducerea.
Gyorgy Tolner, ing. silvic, fost şef al rezervaţiei de vânătoare a conducerii ungare, ne-a declarat că pe fondul nemulţumirii personale faţă de actuala politică a PMSU, el a renunţat la calitatea de membru de partid. A apreciat că în Ungaria de azi nu există forţă politică care ar fi capabilă să îndeplinească un rol conducător. După părerea sa, este însă posibil ca după alegerile parlamentare să se instaureze un sistem parlamentar de guvernare, în cadrul căruia rolul partidelor politice să fie nesemnificativ.
La acest sistem trebuie să se adauge şi un preşedinte de republică, însă cu largi prerogative decizionale. A apreciat că I. Pozsgay ar putea fi respectivul preşedinte.
Ambii interlocutori au avut aprecieri critice la adresa lui K. Grosz, a inconsecvenţei sale în păreri şi decizii, considerând că la ora actuală el nu mai contează ca politician cu prestigiu în faţa opiniei publice şi că, din câte cunosc ei, acesta va părăsi funcţia de secretar general la congres.
De asemenea, G. Tolner a avut aprecieri critice şi la adresa lui Janos Berecz, pe care-l consideră compromis.
Din discuţiile recent avute cu Stefan Oross, consilier al Ambasadei cehoslovace, acesta a menţionat că în unele cercuri oficiale ungare (la care are acces) se vehiculează ideea că Gyula Horn, actualul ministru de Externe ar fi posibil să succeadă lui K. Grosz în funcţia de secretar general al PMSU.
Secretar cu afaceri, Ioan Chira
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 186-188
Citește pe Antena3.ro
