Silviu Brucan, la anchetă

NOTĂ ● STRICT SECRET ● Exemplar nr. 1

1.Din ancheta lui BRUCAN SILVIU, efectuată în ziua de 17 martie a.c., au rezultat următoarele aspecte mai importante:
a) a declarat că, la solicitarea ambasadorului SUA la Bucureşti, ROGER KIRK, a consilierului politic american MICHAEL PARMLY şi a ambasadorului englez HUGH ARBUTHNOTT, le-a furnizat, în mai multe rânduri, date referitoare la familia prezidenţială.
Astfel,  le-a vorbit despre semnificaţia Cabinetelor 1 şi 2 şi rolul pe care îl au acestea în procesul luării deciziilor.
Le-a furnizat date de caracterizare a copiilor şefului statului român şi, la o întrebare a ambasadorului englez, a expus un punct de vedere personal referitor la ecoul ce l-ar putea avea în rândul intelectualităţii române o posibilă vizită în Anglia a tovarăşului V.C.
La cererea ambasadorului american a făcut o serie de consideraţii personale cu privire la lucrările de istorie a României publicate de tovarăşul I.C. şi influenţa pe care acesta o are în rândul istoricilor români.

b) a recunoscut că, pe timpul unei discuţii avute cu MICHAEL PARMLY, a susţinut că, în prezent ar exista o tensiune serioasă în Transilvania datorită politicii de asimilare forţată a naţionalităţii maghiare promovată de guvernul nostru.

c) a declarat că, la o întâlnire avută cu ataşatul de presă englez ALPER MEHMET, i-a sugerat că ar fi bine ca guvernele Angliei şi SUA să exercite presiuni asupra au­torităţilor române de a nu mai împiedica cetăţenii români să aibă contacte cu membrii ambasadelor lor la Bucureşti, ameninţând că, în caz contrar, îşi vor rechema ambasadorii, interesele urmând să le fie girate de şefii misiunilor diplomatice de la Budapesta, Praga sau Sofia.

d) a recunoscut că a discutat în mai multe rânduri cu ROGER KIRK despre poziţia adoptată de delegaţia română la Conferinţa de la Viena.

A susţinut faţă de acesta că ţara noastră nu-şi va asuma răspunderea de a bloca lucrările conferinţei, dar va da o declaraţie prin care îşi va ex­prima rezervele cu privire la punc­tele ce nu-i convin din documentul final. A făcut aprecierea că, pentru a ocoli problematica drepturilor omului, România va insista în chestiunile dezarmării şi cooperării economice în Europa.

e) la cererea lui ROGER KIRK i-a făcut o descriere a personalităţii lui IGM şi şi-a exprimat părerea că acesta, datorită vârstei, nu va adopta o poziţie publică de critică a condu­cerii ţării noastre.

f) a declarat că pe timpul călătorie efectuate în URSS între 14-24 noiembrie 1988, l-a vizitat la domiciliu pe ANATOLI DOBRININ, cu care a abordat problematica construcţiei so­cialiste din ţara noastră.
Ancheta lui BRUCAN SILVIU continuă şi pe timpul nopţii de 17/18 martie.

2. NICOLAE MIRCEA s-a deplasat în cursul zilei la Secţia de proiectare a CENTROCOOP-ului, unde a depus o cerere de angajare, motivând că de la instituţia la care lucrează i s-a pus în vedere să-şi caute un alt loc de muncă deoarece are o soră în străinătate.

Fiind întrebat dacă acesta este singurul motiv, NICOLAE MIRCEA a răpuns că ar mai fi şi acela că este ginerele lui BRUCAN.

Împreună cu direcţia a II-a şi Securitatea Municipiului Bucureşti s-au luat măsuri ca cererea lui NICOLAE MIRCEA să nu fie aprobată.

3. În cursul zilei, la locuinţa lui BRUCAN SILVIU nu au avut loc discuţii care să prezinte interes operativ.

Nr. D 3/00183.625
Din 18 martie 1989
Dosarul Brucan, Iaşi, Polirom, 2008, pp. 498-499