A murit scriitorul Horia Stamatu

Horia Stamatu s-a născut în septembrie 1912, la Bucureşti; a făcut studii de drept şi folosofie şi a debutat, la 20 de ani, în revista Floare de foc. Este prezent cu două poeme în "Antalogia poeţilor tineri" (Ed. Fundaţiilor Regale, 1934, alcătuită de Zaharia Stancu şi prefaţată de Ion Pillat), alături, printre alţii, de Dan Botta, Romulus Dianu, Radu Gyr, Eugen Ionescu sau Ilarie Voronca. În acelaşi an, 1934, îi apare volumul "Memnon", la Ed. Fundaţiilor premiată de Societatea Scriitorilor.

După acest debut promiţător, Horia Stamatu va aştepta - după lagărele de concentrare sau de muncă din Germania, între 1941-45, unde-şi rătăceşte manuscrisele şi după ani de pribegie - 22 de ani pentru a redebuta într-o antologie, de data aceasta alcătuită la Madrid, de Vintilă Horia şi 29 de ani pentru a-şi vedea tipărit al doilea volum. "Recitativ", în colecţia "Destin" (Madrid). Urmează volumele: "Punta Europa", 1970, Madrid, "Kairos" - cea mai voluminoasă culegere, tipărită la Paris, în colecţia Caietele Inorogului, editat de L.M. Arcade.

 Trebuie precizat că, la Cenaclul Hyperion care adună de aproape trei decenii intelectualitatea românească din Paris, Horia Stamatu era prezent, aproape la fiecare întâlnire, cu un poem trimis de la Freiburg (RFG), unde se stabilise definitiv. În 1976 îi apare la Salamanca "Jurnal" şi în 1981, la Paris, în Editura Ethos a lui Ioan Cuşa, volumul "Imperiu". Poeme, articole sunt răspândite în presa exilului de peste patru decenii, în ultima vreme prezenţa lui era nelipsită în paginile "Cuvântului Românesc" (Canada).

Horia Stamatu a murit în noaptea de 7 spre 8 iulie, în somn, după o seară în care ascultase Vivaldi. A fost înmormântat la 13 iulie, la Freiburg, în prezenţa prietenilor germani şi români - printre care L.M. Arcade -, şi a familiei. Slujba de la capela cimitirului a fost oficiată de părintele E. Popa. Printre numeroasele coroane, una din partea Cenaclului Hyperion şi alta din partea prietenilor săi de la "Cuvântul Românesc".
• Lupta (Paris), nr. 126/1989
• Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer

lll

În numărul din 12 iulie al cotidianului Villages - Val de Marne, este publicat un interviu realizat de Ion Iucal cu editorul colecţiei "Les cahiers de l'herne", Constantin Tacou, din răspunsurile căruia publicăm câteva fragmente.

"Caietele sunt o maşină de război împotriva ideilor preconcepute ale istoriei literare oficiale sau prea lesne preluate de publicitate. Colecţia urmăreşte să actualizeze opere sau autori care au avut un destin singular, umbrit sau marginalizat din pricini obscure şi care sunt, în acelaşi timp, gânditori şi creatori autentici, de pildă Artaud, Radiguet, sau Larbaoud.

«Caietul» nu e propriu-zis o revistă, ci o formulă nouă de prezentare a unui autor. (...) Nu e o viziune încheiată, ci o interogaţie. (...) Revista a fost întemeiată de Georges Bez şi prietenii săi, în 1959, Dominique de Rouz fiind animatorul cel mai eficace dintre ei. Primul caiet a apărut în 1961, consacrat poetului Rene-Guy Cadou. Personal, am început să mă ocup de caiete în 1970, conducând ediţia de lux a caietului Lewis Carroll, ilustrat de litografii de Max Ernst. Conduc caietele în ansamblu lor din 1972. Cele mai mari reuşite în cei 30 de ani de apariţie şi 58 de numere sunt: Celine, 1963; Eliade în 1978 şi 1987 şi Heidegger în 1983. În proiect, pentru la toamnă, este caietul Holderlin..."

Publicaţie literară de referinţă pentru întreg spaţiul culturii europene, L'Herne este şi o editură... "Îmi place să fiu complicele şi confidentul scriitorilor... Editura primeşte lucrări de genuri foarte diferite: de la fantastic la strategic, de la filosofie la poezie. Îmi place să public autori tineri sau puţin cunoscuţi, dar care vor deveni mai târziu."

În acelaşi număr, Ion Iucal publică un dosar despre distrugerea satelor din România, pradă buldozerelor "în slujba unui sistem care deţine recordul mortalităţii infantile". Se poate citi, de asemenea, traducerea discursului de intrare la Academie al lui Blaga, dedicat satului românesc.

• Lupta (Paris), nr. 127/1989
• Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer