Premiul internaţional de poezie pentru Mircea Dinescu

În fiecare vară are loc la Rotterdam un festival internaţional de poezie, în cadrul Festivalului Olandei (Holland Festival), o mare manifestare internaţională de artă în toată Olanda.

Festivalul durează o săptămână şi, în fiecare seară, sala e plină până la refuz de publicul care ascultă mai mulţi poeţi recitând din opera lor în original, după care urmează traduceri în olandeză şi engleză. Mai mulţi poeţi români au cunoscut aici aplauzele publicului olandez: Leonid Dimov, Şt. Augustin Doinaş, Marin Sorescu. Nichita Stănescu nu a mai putut da, din nefericire, curs invitaţiei care i s-a adresat în chiar anul morţii.

Anul acesta au fost invitaţi mai mulţi poeţi din toată lumea şi, în special, din Uniunea Sovietică. În ziua de 21 iunie de pildă, au recitat Jevgeni Rejn (URSS), Remco Compert (Olanda), Dan Maraja (Nigeria), Maurizio Cucchi (Italia), Rita Dove (SUA) şi Joseph Brodscky (SUA). Din 1979 exista tradiţia de a se acorda, în fiecare an, un premiu de onoare câte unui poet care, oriunde în lume, este persecutat ori închis pentru vederile sale. Din 1986, aceştia au fost: Irina Ratushinskaia (URSS), Nezvat Celik (Turcia) şi Jack Mapange (Malawi). În majoritatea cazurilor, ei nu au putut veni să-şi primească premiul, dar invitaţia rămâne valabilă în anii următori. Unii dintre poeţii arestaţi, precum Breytenbach din Africa de Sud, a fost eliberat din închisoare, printre altele, şi datorită ecoului în opinia publică mondială a acestui premiu.

Anul acesta, juriul constituit din cunoscuţii scriitori, traducători şi critici olandezi, percum J. Bernlef, Remco Campert, Aad Nuis şi alţii, a hotărât în unanimitate să acorde premiul lui Mircea Dinescu. Sunt foarte bucuros că propunerea mea în acest sens a fost acceptată, cu atât mai mult cu cât erau încă alţi 7 candidaţi.

După Doina Cornea în ianuarie, este pentru a doua oară în ultimele luni că se acordă un premiu în Olanda unui intelectual român care are curajul de a spune adevărul în ţara sa.

Miercuri, 21 iunie, la orele 8 seara, în faţa unui imens public - nu mai era nici un loc liber - a televiziunii şi a presei, a fost anunţat câştigătorul premiului, iar în aceeaşi seară, televiziunea olandeză a transmis un reportaj cu fragmente din discursuri ca şi cu un scurt interviu luat lui Jan Willem Bos, traducătorul lui Dinescu în olandeză, care a povestit recenta sa întâlnire poetul la Bucureşti, faptul că acesta era supravegheat permanent pe stradă de securişti ce nu se sfiau să-l înconjoare pentru a auzi ce spune. A recitat apoi poeme în olandeză şi engleză (în traducerea d-nei Deletant de la Londra; volumul apărut acolo în 1985 a fost pus la dispoziţia publicului într-o broşură editată ad-hoc).

La ceremonia acordării premiului, raportul a fost citit de Laurens van Krevelen, directorul editurii Meulenhoff (Amsterdam) care, de mulţi ani, publică traduceri din limba română, care a spus:

"În epoca noastră, a spus el, intoleranţa faţă de libertăţile spirituale a descoperit noi şi virulente metode (...). Ura nediscriminată a tot ce este spirit liber ia, într-o ţară de cultură europeană cum este România, alte forme, dar nu mai puţin perverse. Regimul de teroare din România paralizează sistematic libertatea de mişcare fie şi a criticilor potenţiali, prin legi represive, aplicate fără a fi publicate. Sufocarea libertăţilor fizice şi spirituale creează atâta spaimă încât în România nu a putut apare o literatură în samizdat. (...) Nici un alt regim din Europa n-a iscat o asemenea psihoză a fricii la scară naţională. Poeţii care protestează în scrisori deschise ori interviuri publicate în Franţa, sunt aruncaţi pe drumuri, închişi, or sunt arestaţi la domiciliu, iar colegilor care-i sprijină li se retrage dreptul de publicare şi sunt urmăriţi de poliţie.

Premiul de onoare al Festivalului Internaţional de Poezie 1989 este acordat unuia dintre aceşti scriitori români, Mircea Dinescu, atât pentru marele său curaj personal, cât şi pentru valoarea simbolică a operei sale pentru cei care luptă pentru libertate în România. În Mircea Dinescu cinstim pe toţi scriitorii români care, prin opera lor, apără spiritul liber al unui popor aservit..."

Premiul a fost acceptat, în numele lui Mircea Dinescu - care nici nu se ştie dacă a primit personal invitaţia! - de preşedintele Comitetului olandez pentru România, marele ziarist H.J.A. Hofland:

"Cunosc opera lui şi-l cunosc şi personal. Este un om sănătos, un bărbat solid, în puterea vârstei, ironic şi radiind de poftă de viaţă, un om care este perfect în stare să-şi apere convingerile. Ghinionul lui este că trăieşte într-una din ultimele dictaturi din Europa, dictatura unui bufon care îşi închipuie că este Regele Soare al comunismului, o dictatură sufocantă, care înconjoară talentele ţării de cenzori, turnători, microfoane secrete şi o armată de spioni (...). Mircea Dinescu nu are voie să iasă din ţara lui. Un talent de nivel european e tratat de dictatorul lui ca un criminal. (...) Nu numai Dinescu, ci întreaga cultură română este maltratată de un regim megaloman. Noi, cărora ni se pare cel mai firesc lucru din lume să dispunem de trupul şi spiritul nostru, avem obligaţia morală să facem tot ce putem pentru colegii noştri din România, pentru a împiedica să cadă pradă uitării. Citadela înapoierii şi barbariei din România trebuie să dispară cât mai repede posibil".

• Sorin Alexandrescu - Amsterdam
Lupta (Paris), nr. 125/1989
Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer