Chicago Sun-Times scria la 28 august 1989 despre mitingul de protest la care au participat sute de mii de oameni, la Chişinău, pentru a cere limba moldovenească ca limbă oficială.
"Înfruntând avertizarea Kremlinului cu privire la manifestările extremiste naţionaliste, sute de mii de oameni au participat duminică la un protest în piaţa centrală a capitalei Chişinău, pentru a cere ca limba moldovenească să devină limba oficială a republicii. Activiştii naţionalişti din republicile baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, spuneau între timp că nu au de gând să aplaneze pretenţiile de independenţă faţă de Moscova, în ciuda declaraţiilor severe venite din partea partidului comunist care îi acuza de prejudicii aduse "intereselor vitale" ale Uniunii Sovietice. Declaraţia emisă de comitetul central al partidului a fost etichetată de baltici drept o interferenţă "de tip imperial" în afacerile interne.
Relatând protestul de duminică din Moldova, programul sovietic de ştiri "Vremya" a punctat, fără alte comentarii, că printre participanţii la demonstraţie s-au aflat şi extremişti din republicile baltice care încurajează cererea ca Moldova să se separe de Uniunea Sovietică. Legislativul din Moldova va dezbate mâine proiectul de lege prin care limba moldovenească ar putea să devină limba oficială. În jur de 300.000 de oameni s-au adunat la Chişinău, în Piaţa Victoriei, pentru a cere adoptarea legii. Organizatorii spun că mitingul s-a încheiat în mod paşnic la începutul serii.
Într-un articol publicat duminică în ziarul "Pravda", publicaţia partidului comunist, Frontul Popular Moldovenesc, organizatorul manifestaţiei, este acuzat de extremism. "Sunt 300.000 de oameni pe stradă. Cum pot fi toţi extremişti?" a răspuns purtătorul de cuvânt al Frontului, Iurie Roşca. Ca şi republicile baltice, Moldova a fost incorporată în Uniunea Sovietică prin pactul germano-sovietic din 1939. România a fost obligată să cedeze URSS-ului regiunea în 1940.
După anexare, Stalin a ordonat ca limba moldovenească, un dialect al limbii vorbite în România, să fie scrisă în alfabet chirilic şi deci să se renunţe la alfabetul latin, folosit până atunci. Moldovenii alcătuiesc 64% din populaţia ţării de 4,2 milioane de locuitori, în oraşele mari însă fiind depăşiţi numeric de populaţia rusofonă. Mulţi dintre activiştii care militează pentru recunoaşterea limbii moldoveneşti ca limbă oficială, mai cer parlamentului să legifereze întoarcerea la alfabetul latin până în anul 1995. În ultima săptămână, etnicii ruşi, în jur de 30% din populaţie, au fost în grevă pentru a exprima opoziţia faţă de propunerea legislativă pe care o consideră discriminatorie. Grevele din Moldova care afectează aproape 100 de fabrici şi blochează câteva puncte feroviare, sunt identice cu tacticile folosite de etnicii ruşi în Estonia. Acolo, non-estonienii s-au opus votării legii prin care rezidenţa într-un singur cartier să fie obligatorie timp de minim doi ani. Sub presiuni din partea Moscovei, parlamentul estonian a acceptat să reia dezbaterile pe această temă în toamnă."