x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din presa internaţională Blocul estic, cuprins de febra schimbării

Blocul estic, cuprins de febra schimbării

22 Oct 2009   •   00:00

Thomas Palmer scria în The Boston Globe, din 22 octombrie 1989, despre transformările tot mai evidente şi mai profunde în Estul Europei.

"La Budapesta, deasupra clădirii parlamentului maghiar, steaua roşie comunistă cu cinci colţuri nu mai este luminată pe timp de noapte:  «Au zis că s-a defectat, sau ceva», spu­nea săptămâna trecută o membră a biroului de presă. Soarta stelei, pe care noul guvern democra­tic ma­ghiar a programat să o scoată în primăvară de pe clădirea parlamentului, este simbolică pentru situaţia comunismului din Europa de Est. Experimentul pe termen lung al colectivizării forţate dă semne de degradare, poate chiar de prăbuşire. Polonezii şi maghiarii aflaţi în fruntea mişcării spre autodeterminare spun că va fi greu să de obişnuiască fără ochelarii de cal purtaţi timp de patru decenii, atitudinile faţă de problema economică şi expresia umană fiind profund îndoctrinate. Dacă aceştia au dreptate - iar liderul sovietic, Mihail Gorbaciov, dă semnale încurajatoare în acest sens - s-ar putea să fim martorii unui nou aranjament al mozaicului european: angajamentele militare ale Pactului de la Varşovia respinse sau uitate, foşti sateliţi sovietici activând în interiorul Pieţei Comune Eu­ro­pe­ne, o Confederaţie Germană, sau într-o bună zi, chiar o Germanie unită.  Iar aceasta ar însemna că naţiunile odinioară prizoniere ale Războiului Rece ar putea fi din nou libere. Cele două Europe fiind unite, se poate ca NATO să devină anacronică. Acestea sunt nişte noţiuni îndrăzneţe, neclarificate. «Din 1992 vrem să devenim o parte intrinsecă a Europei unite», spune György Ruttner, li­derul Partidului Social Democrat Maghiar, partid cu simpatii occidentale. «Până în 1992 acest lucru nu este realizabil. Însă aceasta este calea pe care o vom urma.»  

Nici una dintre aceste schimbări însă nu are şanse să fie adusă la bun sfârşit în viitorul apropiat. Toate încă sunt vulnerabile putând fi reversibile. Şi ar fi nesăbuit să credem că se va renunţa la stele roşii şi în statele încă fidele stalinismului: Cehoslovacia, Bulgaria şi România.  

Dar chiar şi în urmă cu două săptămâni, cine ar fi crezut că Germania de Est - piesa economică de rezistenţă a blocului estic potrivnică pe­restroikăi - nu s-ar poziţiona în mod automat în linia naţiunilor comuniste conservatoare? Dar poate că încă se află în această linie. Până la urmă, noul lider comunist Egon Krenz este «prinţul moştenitor» al lui Erich Honecker, iar disidenţii est-germani nu au nici un fel de aşteptări în ceea ce priveşte conducere luminată a lui Krenz.

Pe de altă parte, însuşi Gorbaciov era un membru loial al aparatului comunist, iar până la preluarea pute­rii nu era recunoscut ca având ve­deri re­formatoare. În mai puţin de 24 de ore de la preluarea funcţiei, Krenz, fost responsabil cu armata şi serviciile secrete, s-a întâlnit cu liderii bise­ri­cii protestante şi le-a dat o serie de asi­gurări, această biserică având le­gă­turi cu diverse grupări neoficiale pro-democratice.  

Aproapre peste noapte, presa est-germană a pus la îndoială autoritatea şi a cerut soluţii pentru pro­bleme pe care până acum nu le-au menţionat. Joi, Neues Deutschland, publicaţia oficială, a scos un material de patru pa­gini care conţinea păreri şi critici din partea ce­tă­ţe­nilor. Guvenul a anunţat că res­tricţiile de călătorie, un punct sen­sibil pentru germani, vor fi re­du­se, poate până la punctul în care fie­care cetăţean va putea avea pa­şaport. Aceast drept nu a fost niciodată acordat.

Deşi Polonia, cu populara grupare muncitorească de opoziţie, Solida­ritatea, a fost mai mult în centrul aten­ţiei, Ungaria a fost cea care, săp­tă­mâ­na trecută, s-a evidenţiat cu cea mai curajoasă mişcare con­tra­re­voluţionară.

Parlamentul maghiar, dominat în continuare de comunişti, dar influenţat puternic de elementul reformator venit chiar din interiorul partidului, a votat pentru revizuirea constituţiei şi pentru un nou cod de legi.

Condusă de partidul comunist din 1949, acum Ungaria a devenit repu­bli­că - dar nu "republică populară" - şi de­mocraţie pluripartită.  În pri­mă­va­ră se vor ţine alegeri libere, şi potrivit sondajelor, comuniştii vor fi spulbe­raţi. Polonia, unde în urma alegerilor sistemul electoral a garantat comuniştilor majoritatea indiferent de votul popular, nu va avea alegeri libere parlamentare decât peste patru ani. Atât Ungaria, cât şi Polonia s-au angajat să construiască economia bazându-se pe economia de piaţă.
Conducerea centralizată a industriei, subvenţiile acordate sectoarelor ineficiente, numirea politică a direc­to­rilor, controlul preţurilor şi persecutarea întreprinzătorilor privaţi vor dis­părea. Deşi maghiarii sunt mândri că se află în fruntea plutonului refor­ma­tor, nu doresc să speculeze asupra con­secinţelor pentru restul blocului estic.

"Este dreptul spectatorilor, nu al ac­to­rilor, să aplaude sau să fluiere ceea ce văd pe scenă", spune social demo­cra­tul Ruttner.
Totuşi Ruttner a fost mai explicit decât mulţi dintre ceilalţi lideri intervievaţi cu privire la obiectivele parti­dului, admiţând că acestea sunt simi­la­re cu programele grupărilor de opoziţie.

"Planul nostru este să nu parti­ci­păm la exerciţiile militare ale Pactului de la Varşovia", a spus Ruttner. "Apoi probabil că vom părăsi alianţa. După care dorim să obţinem statului Finlandei şi să stabilim o bună relaţie bilaterală cu Uniunea Sovietică, o relaţie de state prietene. Apoi le vom cere să  îşi retragă forţele armate."
Va trece mult timp până se vor auzi astfel de afirmaţii în Cehoslovacia, Bulgaria sau România.

Cei trei recalcitranţi - liderii Milou? Jake? de la Praga, Todor Jivkov de la So­fia şi Nicolae Ceauşescu de la Bu­cu­reşti - au făcut recent promisiuni că nu se vor abate de la politica socialistă pură şi că vor evita deviaţiile periculoase.

România e mai izolată decât ori­când, Ceauşescu persecutând chiar şi înalţi oficiali ai statului care au în­drăz­nit să îi adreseze o scrisoare în care criticau politicile regimului. Unul dintre proiectele totalitare ale lui Ceauşescu este să demoleze satele şi să plaseze populaţia din mediul rural în cooperative de stat.

Bulgaria a reprimat firava mişcare de opoziţie numita "Eco-Glasnost", atrăgând critici din partea reprezentantului britanic care participa la conferinţa pentru mediu care s-a ţinut săptămâna aceasta la Sofia.

În ultima vreme Cehoslovacia a emis mesaje contradictorii cu privire la poziţia pe care o va adopta.
Joi, Jan Urban, un bine-cunoscut disident, a fost avertizat că va fi dus în faţa justiţie dacă îşi continuă activi­tă­ţile politice. Tot săptămâna trecută, 15 membri cehoslovaci ai Comisiei de la Helsinki pentru drepturile omului, printre care un fost ministru de Ex­ter­ne, au fost reţinuţi şi împiedicaţi să îşi ţină întrunirea. Semnul că Jakes va des­­tinde politica regimului poate veni săptămâna aceasta, cu ocazia ani­versării Cehoslovaciei indepen­den­te din 1918. Au fost emise avertis­men­te cu privire la demostraţiile publice.

Totuşi, pe 14 octombrie, ministrul de Externe cehoslovac, Jaromir Johanes, a spus într-un discurs la Naţiunile Unite că ţara sa plănuieşte să desfăşoare o serie de schimbări "profunde" cu scopul democratizării şi stabilizării economice.

Praga se va inspira din "experienţa URSS şi a altor ţări socialiste", a spus Johanes. Se pare că sfatul dat de Gorbaciov Berlinului de Est cu ocazia aniversărilor de 40 de ani - "Germania are nevoie de perestroika" -, dă roade în alte părţi.

Ca şi Germania de Est, Cehoslovacia a construit o economie viabilă, însă numai la standardele est-europene. A încercat să reducă birocraţia şi să dea măcar iluzia competiţiei pentru posturile de conducere.

Relaţia dintre reforma economică şi deschiderea politică este una complexă. Gorbaciov a constatat că nu poate face schimbări economice fără schimbări politice. Conducătorii Ce­hoslovaciei, însă, ar putea urma mo­de­lui Chinei, încercând cu orice preţ să păstreze separarea între cele două.

Gravele probleme economice din Polonia şi Ungaria par să fi întărit vederile politice ale cetăţenilor.

Controversatul subiect, dacă şi fraţii lor estici vor ceda în faţa influenţelor ves­tice, a fost ridicat de Gábor Roszik, mem­bru al parlamentului maghiar din gupul moderat al Forumului De­mo­crat Maghiar. Aflat în faţa superbei săli aurite din marmură, sala în care Ungaria a devenit democraţie şi dea­supra căreia steaua roşie este acum neagră, acesta a spus: "Cred că ce­lelalte ţări socialiste vor urma Ungaria. Aşa va fi. E doar o chestiune de timp".

În octombrie, la aniversarea a 40 de ani de la fondarea Republicii Democrate Germane,Ceauşescu şi liderul est-german Honecker s-au întâlnit pentru ultima dată

×
Subiecte în articol: din presa internaţională