x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Căsuţele româneşti şi pietricelele belgiene de la Floreffe

0
12 Oct 2009 - 00:00
Martine Vandemeulebroucke scria în Le Soir, de la 11 octombrie 1989, despre o acţiune simbolică organizată de asociaţia belgiană pentru salvarea satelor româneşti (Opération Villages Roumaines), la Floreffe.

"În casa comună a Europei, dragă lui Mihail Gorbaciov, va lipsi întotdeauna o fereastră, constata recent poetul Mircea Dinescu: aceea a Ro­mâ­niei. Tocmai această fereastră încercăm să o deschidem de mai multe luni de zile, constatau organizatorii operaţiunii «Satele ro­mâ­neşti», (...) dar trebuie să re­cu­noaş­tem că ramele de lemn s-au umflat, că fe­reastra este blocată şi că ob­loa­nele rămân închise. Nu avem în consecinţă altă soluţie decât să aruncăm de afară cu pietricele în geam.

Sâmbăta aceasta, la 14 octombrie, încă o pietricică va fi aruncată de la Floreffe. O expoziţie, spectacole, dar şi dezbateri şi întrebări: Ce pot face azi comunele şi cetăţenii belgieni pentru România?

Pentru început va fi prezentată ex­poziţia «Cel mai mare sat din lume», care constă în zeci de mii de căsuţe fă­cute de şcolari belgieni. Se vor pre­zenta la Floreffe şi fotografii ale sa­te­lor româneşti, filme, cărţi şi casete video. Emisiuni de radio consacrate României vor fi ascultate în direct, vor avea loc spectacole pentru copii şi pentru adulţi.

Dar momentul cel mai important va fi masa rotundă consacrată si­tu­a­ţiei actuale din România. Printre invitaţi: Mihnea Berindei, vicepre­şe­din­te al Ligii Drepturilor Omului din Ro­mâ­nia, Adriana Cornea (fiica disidentei române Doina Cornea), Marie-France Ionesco, Josy Dubié, scriitori români din exil, reprezentanţi ai emisiunilor în limba română de la Radio Europa Liberă. Călători care îşi vor povesti experienţele, primari, reprezentanţi ai comitetelor locale care îşi vor face bilanţul acti­vi­tăţii etc.

La opt luni de la lansarea sa oficială, operaţiunea «Satele ro­mâ­neşti» este, într-adevăr, la o răscruce. Succesul este incontestabil: 250 de comune francofone au aderat la proiect, 2.000 în toată Europa. După Franţa, Elveţia şi Marea Britanie, urmează Danemarca, Spania şi Germania Fe­de­rală, care vor face acelaşi demers de a adopta sate româneşti amenin­ţa­te de planul de sistematizare al pre­şe­dintelui Ceauşescu.

Dar operaţiunea «Satele ro­mâ­neşti» va fi una pe termen lung. Distrugerea nu a lovit încă oraşele (cu excepţia Bucureştiului), dar este ca o sabie a lui Damocles. Sistematizarea ar putea să înceapă în trei ani, într-un an sau în trei săptămâni. Care dintre comunele adoptive va face faţă loviturilor? În prezent, prietenii am­ba­sa­dei române duc o mare contraofensivă pe lângă comune sau şcoli, pentru a dovedi că în spatele operaţiunii stă bineînţeles mâna capitalismului internaţional.

Într-o carte recent publicată (Societatea civilă şi datoria de a fi implicat), operaţiunea «Satele româneşti» îşi revendică tocmai această datorie de a se implica pentru un stat european care se află la două ore distanţă de Bruxelles. Nu este vorba numai de a salva o zonă rurală ameninţată, spun organizatorii. Este vorba mai ales de a păstra o memorie colectivă, de dreptul de a decide asupra prop­riului mediu social, cultural sau po­litic. Din acest punct de vedere ope­raţiunea «Satele româneşti» a avut un efect de bumerang: oamenii au început să se intereseze şi să-şi pună întrebări despre urbanismul şi amenajarea teritoriului din propriile lor comune.

Întrebări, multe întrebări în această carte. În special disidenţi şi exilaţi care se întreabă când şi cum vor ieşi românii din acest «somn de moarte». Citindu-le mărturiile, constatăm că simplul fapt de a-ţi afirma «dorinţa de a trăi», cum a făcut poetul Mircea Dinescu, pare să fie interpretat ca un act subversiv şi nemai­au­zit. Apar semne în comunele adoptate sub forma unor discrete cărţi poştale. Turiştii belgieni joacă un rol important în ceea ce Michel Gheude numeşte un nou model de joc fără frontiere. Unii dintre ei şi-au asumat riscuri reale, în timpul vacanţelor, vorbind cu autorităţile locale. Din cauza operaţiunii «Satele româ­neşti», turiştilor belgieni li se acordă o mare atenţie, dar nu au fost deloc cuceriţi sau convinşi de această soli­citudine oficială şi au spus-o clar sâmbătă, la Floreffe."
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de