x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Conflictul dintre Budapesta şi Praga se adânceşte

0
23 Mai 2009 - 00:00
Conflictul dintre Budapesta şi Praga se adânceşte /AFP/Mediafax


Alergică la vântul schimbărilor care bate prin Europa de Est, Ce­hoslovacia priveşte bănuitoare la procesul de democratizare ce se des­făşoară la vecinii unguri, relata Le Monde.



Luna trecută, Cehoslovacia nu a apreciat deloc faptul că televiziunea de la Budapesta a di­fuzat un lung interviu cu Alexander Dub­cek. Praga şi-a fă­cut cunoscută ne­mulţumirea printr-un comunicat sec pe cale di­plomatică. Astăzi, de­cizia Guvernului maghiar de a suspenda lu­crările de construcţie la hidrocentrala de la Nagymaros, pe Dunăre, a înfuriat de-a dreptul au­torităţile cehoslovace. O ocazie pentru cei doi aliaţi de a-şi arunca verde în faţă adevăruri.

În 1977 relaţiile bilaterale erau ami­cale. Într-un spirit de colaborare foarte bun, cele două guverne semnau un acord pentru realizarea unui proiect comun de amploare de Du­năre, pe o lungime de peste 180 kilometri, de o parte şi de alta a frontie­rei, între Bratislava şi Budapesta. Au fost prevăzute două baraje: Gabcikovo, pe parte cehoslovacă, şi Nagy­ma­ros, pe partea ungară. Ansamblul ar fi trebuit să înceapă să funcţio­neze în 1995 şi să acopere nece­si­tăţile energetice regionale. Pentru a-şi fi­nanţa partea sa de lucrări, Un­ga­ria a apelat la bancheri şi întreprin­zători austrieci, care i-au împrumutat circa 2,5 miliarde de franci în schim­bul livrării de energie electrică până în 2015. Lucrările şi-au urmat cursul, dar preponderent de partea cehoslovacă, unde s-a avansat foarte mult.


"DEZASTRU ECONOMIC ŞI ECOLOGIC"
Guvernul maghiar anunţă închi­derea şantierului din motive economice. În situaţia actuală precară, statul nu poate suporta un nou efort financiar estimat la încă 1,5 milioane de dolari pentru a duce la bun sfârşit lucrarea. Totuşi, pare destul de clar că hotărârea a fost luată pe conside­rente politice. De mai mulţi ani proiectul este contestat de specialişti de renume şi de mişcări de apărare a naturii, în special Cercul Dunării, pentru care deturnarea fluviului şi "canalizarea" sa ar antrena un "de­zas­tru ecologic", cât şi punerea în pericol a pânzelor freatice. De ase­menea, exista preocupare în le­gă­tură cu minorităţile ungare din Slovacia. Peste 150.000 de maghiari au semnat o petiţie  împotriva barajului şi pentru organizarea unui refe­rendum, cerere care nu a fost ex­clusă de către autorităţi.

În plan politic această controversă a aţâţat divergenţele de opinie între conservatori şi liberali la Budapesta. Şeful Guvernului, Miklos Nemeth, este ostil proiectului, pe când şeful partidului, Karoly Grosz, este un partizan. Evident, primul a câştigat. Va cere la sfârşitul lunii mai Parlamentului să revină asupra votului de la 30 mai 1988 care confirma conti­nuarea lucrărilor, "în ciuda manifestărilor populare desfăşurate în întreaga ţară". Este foarte posibil ca proiectul să fie cât de curând abandonat şi ca domnul Grosz să iasă încă o dată jumulit.  

La Praga, poziţiile sunt altele. Pentru "Rudé Právo", organul partidului comunist cehoslovac, "decizia Bu­dapestei nu a fost chiar o surpriză". Proiectul Gabcikovo-Nagymaros ju­ca de mai mult timp un rol important în dezvoltările politice interne din Ungaria. Pentru opoziţie, era folosit pentru discreditarea deci­ziilor luate anterior. Guvernul vor­beşte de încălcarea dreptului internaţional şi cere compensaţii, procedură nouă pentru două ţări membre CAER. Cehoslovacia esti­mează, pe bună dreptate, că retra­gerea Un­ga­riei din acest proiect comun, care a necesitat 20 de ani de studii, ar di­minua considerabil efec­tele aşteptate de la complexul hidroelectric de pe partea sa de frontieră.   

Miklos Nemeth trebuie să meargă miercuri, 24 mai, la Praga pentru a-şi explica poziţia. Discuţiile vor fi cu siguranţă animate. Va merge apoi, pentru acelaşi motiv, în Austria. Aici va fi primit cu mai mult calm. Cancelarul Vranitzky a declarat că res­pectă decizia Guvernului maghiar, în ciuda problemelor pe care le vor avea firmele implicate.

 În sfârşit, la 7 şi 8 iulie, ţările membre ale Pactului de la Varşovia se vor întâlni la Bu­cu­reşti unde nu se vor discuta doar pro­bleme militare. România a cerut o reuniune informală a şefilor de partid care să preceadă sum­mit-ul. În special pentru a se dis­cuta dife­rendul dintre România şi Un­garia cu privire la programul de sistematizare al lui Ceauşescu care este considerat de Budapesta drept o "asi­mi­lare forţată a minorităţii ma­­­ghia­re din România". Cehoslovacia nu va pierde această ocazie pentru a re­pune pe tapet problema ba­rajului.
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Serviciul de email marketing furnizat de