Prima spărtură în "Cortina de fier"

Prima spărtură în "Cortina de fier" care a despărţit lumea liberă de blocul co­munist a fost făcută nu demult de sol­datul Ivan Csupor din armata ma­ghiară, bineînţeles la ordinul au­to­rităţilor de la Budapesta. El a comandat o echipă de soldaţi care, înarmaţi cu cleşti puternici, a tăiat gardul de fier de 400 metri de sârmă ghimpată, care forma o parte importantă din Cor­tina de fier, la modul concret, în punctul de frontieră între Ungaria, Aus­tria şi Cehoslovacia.

Evenimentul s-a petrecut într-un loc unde, după cum afirmă fotografii presei străine, pă­­mântul este extrem de fertil. Ma­lu­ri­le Dunării nu sunt departe. To­tul este verde de jur-împrejur şi pri­mă­va­ra pare mai intensă decât în alte lo­curi.

Pe o distanţă de 350 km dispare gardul alcătuind graniţa între Ungaria şi Austria, ceea ce s-a numit "cortina ru­şinii". El era alcătuit dintr-un gard du­blu de sârmă din care un fir era electrificat cu o putere de 16 volţi, pentru a semnala orice tentativă de trecere. De-a lungul gardului se întinde o fâşie de pământ arat, să se poată descoperi urme de paşi. Mai departe urmează un "no man's land" de un kilometru şi jumătate până la frontiera cu Austria. Era ceea ce Churchill a numit atât  de plastic "Cortina de fier".

Soldaţi însărcinaţi cu această ope­raţie lucrează de zor. Autorităţile maghiare le-au cerut ca până la sfârşitul anului 1990 întreaga lucrare să fie terminată. Până în anul 1985 a existat de-a lungul acestei linii şi o zonă de mine care a fost desfiinţată, găsindu-se că e prea periculoasă. Unul dintre ofiţerii maghiari responsabili cu paza frontierelor a declarat că, "date fiind bunele relaţii cu Austria, gardul de frontieră este considerat astăzi inutil. Aceasta va ameliora situaţia politică şi va dovedi în mod practic că nu mai avem nici o frontieră fortificată cu Occidentul". De altfel, a adăugat el, paza frontierei devenea din ce în ce mai dificilă.

Desfacerea instalaţiei va costa 40 de milioane de forinţi, sumă echivalentă cu 660.000 de dolari, adică 1.900 de dolari de kilometru. Au fost chemate să colaboreze şi echipe de muncitori civili, cărora li s-a promis că li se va distribui terenul rămas liber. Gardul nu mai avea oricum nici o raţiune de a rămâne. Vizitele între Austria şi Un­garia sunt libere din ambele di­recţii. Până nu demult, ungurii plecau la Viena să cumpere televizoare, magne­tofoane, frigidere. Cumpă­ră­torii erau atât de numeroşi, că uneori şoseaua era blocată pe o distanţă de peste 100 km, iar austriecii veneau la Budapesta pentru afaceri de devize. Criza economică maghiară a determinat Gu­vernul de la Budapesta să ia ara­reori măsuri restrictive, ceea ce a redus traficul între cele două capitale.

În orice caz, se constată că Ungaria ţine foarte mult să se distanţeze de trecutul comunist. Acum câteva zile,  primele tancuri sovietice au părăsit teritoriul maghiar. Luna viitoare se vor organiza funeralii naţionale pentru Imre Nagy, eroul revoluţiei din 1956, asasinat de ruşi. Perestroica şi glasnost merg în Ungaria cu paşi mai siguri decât în URSS.
S. SCH. - Viaţa noastră (Israel), mai1989,
Articol primit prin bunăvoinţa doamnei Ditza Goshen, coordo­natoare a Centrului de Studiu şi Cer­cetare a Istoriei Evreilor din România de la Uni­ver­sitatea Ebraică din Ierusalim