Prima spărtură în "Cortina de fier" care a despărţit lumea liberă de blocul comunist a fost făcută nu demult de soldatul Ivan Csupor din armata maghiară, bineînţeles la ordinul autorităţilor de la Budapesta. El a comandat o echipă de soldaţi care, înarmaţi cu cleşti puternici, a tăiat gardul de fier de 400 metri de sârmă ghimpată, care forma o parte importantă din Cortina de fier, la modul concret, în punctul de frontieră între Ungaria, Austria şi Cehoslovacia.
Evenimentul s-a petrecut într-un loc unde, după cum afirmă fotografii presei străine, pământul este extrem de fertil. Malurile Dunării nu sunt departe. Totul este verde de jur-împrejur şi primăvara pare mai intensă decât în alte locuri.
Pe o distanţă de 350 km dispare gardul alcătuind graniţa între Ungaria şi Austria, ceea ce s-a numit "cortina ruşinii". El era alcătuit dintr-un gard dublu de sârmă din care un fir era electrificat cu o putere de 16 volţi, pentru a semnala orice tentativă de trecere. De-a lungul gardului se întinde o fâşie de pământ arat, să se poată descoperi urme de paşi. Mai departe urmează un "no man's land" de un kilometru şi jumătate până la frontiera cu Austria. Era ceea ce Churchill a numit atât de plastic "Cortina de fier".
Soldaţi însărcinaţi cu această operaţie lucrează de zor. Autorităţile maghiare le-au cerut ca până la sfârşitul anului 1990 întreaga lucrare să fie terminată. Până în anul 1985 a existat de-a lungul acestei linii şi o zonă de mine care a fost desfiinţată, găsindu-se că e prea periculoasă. Unul dintre ofiţerii maghiari responsabili cu paza frontierelor a declarat că, "date fiind bunele relaţii cu Austria, gardul de frontieră este considerat astăzi inutil. Aceasta va ameliora situaţia politică şi va dovedi în mod practic că nu mai avem nici o frontieră fortificată cu Occidentul". De altfel, a adăugat el, paza frontierei devenea din ce în ce mai dificilă.
Desfacerea instalaţiei va costa 40 de milioane de forinţi, sumă echivalentă cu 660.000 de dolari, adică 1.900 de dolari de kilometru. Au fost chemate să colaboreze şi echipe de muncitori civili, cărora li s-a promis că li se va distribui terenul rămas liber. Gardul nu mai avea oricum nici o raţiune de a rămâne. Vizitele între Austria şi Ungaria sunt libere din ambele direcţii. Până nu demult, ungurii plecau la Viena să cumpere televizoare, magnetofoane, frigidere. Cumpărătorii erau atât de numeroşi, că uneori şoseaua era blocată pe o distanţă de peste 100 km, iar austriecii veneau la Budapesta pentru afaceri de devize. Criza economică maghiară a determinat Guvernul de la Budapesta să ia arareori măsuri restrictive, ceea ce a redus traficul între cele două capitale.
În orice caz, se constată că Ungaria ţine foarte mult să se distanţeze de trecutul comunist. Acum câteva zile, primele tancuri sovietice au părăsit teritoriul maghiar. Luna viitoare se vor organiza funeralii naţionale pentru Imre Nagy, eroul revoluţiei din 1956, asasinat de ruşi. Perestroica şi glasnost merg în Ungaria cu paşi mai siguri decât în URSS.
S. SCH. - Viaţa noastră (Israel), mai1989,
Articol primit prin bunăvoinţa doamnei Ditza Goshen, coordonatoare a Centrului de Studiu şi Cercetare a Istoriei Evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ierusalim
Citește pe Antena3.ro