România respinge acuzele cu privire la încălcarea drepturilor omului

La începutul lunii iunie, presa europeană dezbătea intens acu­zaţiile aduse regimului de la Bu­cureşti, referitoare la încălcarea drepturilor omului. În aceeaşi zi, la 2 iunie 1989, două dintre ziarele importante ale vremii (El Pais şi Le Monde) publicau articole pe această temă.

Pentru a doua zi la rând în cadrul Conferinţei pentru Securitate şi Coo­perare în Europa (CSCE) de la Paris, la care participă 35 de ţări, România îşi afirmă refuzul de a se supune criticilor cu privire la  poziţia sa în pro­blema drepturile omului.

Delegatul român, Teodor Meleş­canu, a ameninţat cu părăsirea dis­cu­ţiilor, nefăcând în final acest gest. "Nu îmi place faptul că această conferinţă devine un tribunal care încearcă pe­depsirea vinovaţilor", a spus re­pre­zentantul român care a reiterat re­fuzul ţării sale de a accepta mecanismele adoptate de ţările CSCE în pri­vinţa respectării drepturilor omului. Izolarea României s-a accentuat şi din cauza tratamentului pe care guvernul lui Ceauşescu îl aplică populaţiei rurale, care, potri­vit planului de mo­dernizare agrară, este forţată să îşi părăsească că­minele. 

REUNIUNEA DE LA PARIS
Informaţiile care au fost difuzate miercuri, 31 martie, despre relele tra­tamente aplicate de curând opo­zantei române Doina Cornea au contri­buit la agravarea situaţiei Ro­mâniei, luată la întrebări de mulţi vorbitori cu ocazia deschiderii reuniunii de la Paris, care preceda Conferinţa CSCE consacrată drepturilor omului.

Intervenţia în cadrul reuniunii a şefului delegaţiei române de miercuri după amiază a fost doar o reluare a celor afirmate de ministrul de Ex­terne român acum câteva luni la Viena, şi anume că România asigură "condiţiile obiective" de manifestare a drepturilor omului cu condiţia de a se feri de orice ingerinţă în aface­rile interne ale unui alt stat. Cu ocazia unei conferinţe de presă care a avut loc miercuri la Paris, şeful delegaţiei americane, domnul Abram, a vazut în faptul că România continuă să fie prezentă la reuniunile CSCE un semn că încă mai există speranţe şi că această ţară va reuşi probabil la un moment dat să se apropie de con­fraţii săi.   

Federaţia internaţională a comi­tetelor de supraveghere a acordului de la Helsinki a publicat cu ocazia reuniunii de la Paris un raport care trece în revistă multiplele violări ale princi­piilor de la Helsinki de către au­torităţile de la Bucureşti. Oricine exprimă opinii care sunt câtuşi de puţin divergente faţă politica guvernamentală şi în special faţă de politica preşedintelui Ceauşescu, îşi asumă riscul de a fi hărţuiţi, reţinuţi şi arestaţi, susţine federaţia. Chiar dacă se susţine incapabilă să estimeze nu­mărul prizonierilor politici, ea citează numele a 35 de deţinuţi de opinie români şi menţionează că numeroase persoane sunt arestate la domiciliu sau sunt supuse unei supravegheri permanente. 

Federaţia afirmă că are cunoştinţă de cazuri de tortură şi de bătăi. În final aminteşte şi de proiectul de distrugere a mii de sate româneşti despre care menţionează cu satis­fac­ţie că nu a fost încă aplicat atât de ra­di­cal cum fusese prevăzut. Acest plan nu este decât "vârful icebergului" şi federaţia face referire la represiunea minorităţilor (unguri, germani, sârbi, ţigani), atentatele la libertatea religioasă şi la libera circulaţie a persoanelor.  

Mai există o ţară care a fost atacată cu ocazia şedinţei de deschiderea a reuniunii de la Sorbona: Bulgaria, pusă la zid de ministrul turc de Ex­terne din cauza integrării forţate şi a represiunii care recent s-a soldat cu morţi în rândul comunităţii turce din Bulgaria. Domnul Yilmaz a de­clarat că examenul acestei "tra­gedii" se va constitui într-un "test al speran­ţelor care s-ar putea clădi pe vii­torul dimensiunii umane în cadrul proceselor CSCE".

Chiar dacă anunţul eliberării co­mitetului Nagorno-Karabakh a consolidat imaginea URSS-ului în ceea ce priveşte drepturile omului, au existat câţiva exilaţi sovietici, membri ai de­legaţiilor occidentale, care au rea­mintit că încă nu este totul perfect.

Mai mulţi intelectuali sau opo­zanţi din ţările Europei de est care au fost invitaţi la Paris nu au putut obţine viza de ieşire din ţară. Delegatul american s-a declarat "bulversat" de asta. El a ţinut să rea­min­tească, în cursul conferinţei sale de presă, că participarea Statelor Unite la o reuniune despre drepturile omu­lui la Moscova, pre­văzută pentru 1991, este condi­ţionată în mod ex­pres de liberul acces al parti­cipanţilor.