Sovieticii dezaprobă fortificarea graniţei româno-maghiare

În cadrul conferinţei pe tema drepturilor omului, în prima poziţie pu­blică critică la adresa unui aliat din Euro­pa de Est, Uniunea Sovietică a condamnat iniţiativa României de a ridica gardul de sârmă ghimpată de-a lungul graniţei cu Ungaria, informa The New York Times.

"Dacă am fi fost în locul românilor, nu am fi făcut-o", a spus Yuri Kashlev, delegatul sovie­tic la conferinţa Est-Vest pe tema drepturilor omului. A făcut această de­cla­ra­ţie la sfârşitul conferinţei, vineri. Delegaţii vestici care au luat parte la conferinţa ţinută sub egida acordurilor din 1975 de la Helsinki, sunt de părere că faptul că unele ţări sovietice au adus critici altor ţări estice arată cât de mult au progresat acestea în pri­vinţa drepturilor omului, dar şi cât de departe de acest progres sunt celelalte ţări estice.


DELEGAŢII ESTICI, MULŢUMIŢI
Reprezentanţii Statelor Unite şi ai altor ţări vestice spun că, în mare, au fost mulţumiţi de reuniune, ob­ser­vând că au existat multe contacte promiţătoare între est şi vest şi că s-au purtat discuţii cu privire la întărirea mecanismelor de monito­rizare a drepturilor omului.  

Morris B. Abram, şeful delegaţiei americane, a spus că reuniunea a fost un prilej important pentru a presa naţiunile blocului estic să îşi îm­bu­nă­tă­ţească atitudinea faţă de drepturile omului. La conferinţa de presă de vineri, acesta a declarat că la întrunirea cu oficialii sovietici i s-a comunicat că vor fi acordate vizele de ieşire unui număr important de persoane - a refuzat să dea o cifră exactă - despre soarta cărora Statele Unite s-au interesat.

"Din puncul de vedere al drepturilor omului, cortina de fier se topeşte pe la margini", a spus Abram. Acesta a subliniat faptul că Ungaria susţine, atături de Statele Unite, o propunere a Austriei potri­vit căreia vizele de ieşire să nu mai fie necesare pentru persoanele care vor să iasă din ţară.

"Am fost impresionaţi de progresul cu adevărat istoric făcut de unele ţări în problema drepturilor omului", a spus în discursul de închidere Max van der Stoel, şeful delegaţiei Olandei. "Mă refer, bineînţeles, la Polonia şi la Ungaria, dar şi la Uniunea Sovietică."

Întrunirea, numită Conferinţa despre Dimensiunea Umană, a fost ţinută în cadrul CSCE, participanţii fiind SUA, Canada şi toate ţările europene, cu excepţia Albaniei.
SOVIETICII FAC PROMISIUNI
Deşi delegaţii vestici au lăudat recentele alegeri din URSS, mulţi au criticat Moscova pentru că nu a permis alegerile pluripartide. Reprezentanţii vestici au fost mulţumiţi de promisiunea sovieticilor de a introduce 50 de legi care să sporească li­bertăţile fundamentale şi de­mo­cra­ţia, dar au spus că vor să vadă legile aplicate până anul viitor.

În timp ce Ungaria şi Polonia au fost lăudate, delegaţii vestici au criticat Bulgaria, România şi, într-o mai mică măsură, Cehoslovacia, pentru violarea drepturilor omului.

Bulgaria a fost atacată pentru expulzarea a circa 50.000 de etnici turci. "Nu putem decât să dezaprobăm politica de asimilare şi situaţia care duce la exodul masiv de populaţie", a spus Roland Dumas, ministrul de Externe al Franţei.

Însă România a fost cea mai criticată, nu numai pentru încălcarea drepturilor omului, ci şi pentru faptul că pledează pentru neamestecul altor naţiuni în treburile sale.

"Guvernul acestei ţări merge contra curentului istoriei", a spus van der Stoel. Întâlnirea s-a încheiat fără o declaraţie finală. Mulţi dintre delegaţii vestici au spus că, scurgându-se atât de puţin timp de la Conferinţa de la Viena pentru drepturile omului din luna ianuarie, nu este nevoie pentru o nouă declaraţie sau pentru adoptarea unor noi propuneri.


NUMEROASE PROPUNERI
Delegaţii au făcut peste 30 de noi propuneri, inclusiv una prin care se solicită alegeri libere, pluripartide şi permiterea reprezentanţilor străini de a lua parte la procesele pe tema drepturilor omului. Una dintre cele mai dezbătute propuneri a fost cea franco-sovietică pentru stabilirea unui cadru legal comun în care naţiunile estice şi vestice să adopte anumite norme. Şeful delegaţiei sovietice, Kashlev, s-a declarat mul­ţu­mit de reuniune, spunând că a adus o contribuţie la transformarea relaţiei dintre Est şi Vest, "din una de confruntare la una de interacţiune".
DUŞMANUL ROMÂN
Csaba Tabajdi, vicepreşedintele departamentului internaţional din cadrul Comitetului Central, a fost suspendat ieri din toate funcţiile, pentru că a declarat unui cotidian italian că potenţialul de ameninţare la adresa Ungariei nu se află în Vest, ci în Sud-Est, mai precis în România. Condu­cerea partidului a acţionat în forţă pentru a evita o dezbatere care as­cun­de pericole nebănuite, anunţa El Pais.

Un partid adâncit într-o profundă criză de autoritate, atacuri dure pe tema democratizării maghiare venind din partea Berlinului de Est, Pragăi şi Bucureştiului, ne­mul­ţu­miri ale URSS-ului cu privire la criti­cile aduse prezenţei sale militare pe teritoriul maghiar, angajamente internaţionale şi alianţe militare puse sub semnul întrebării, toate acestea constituie un argument pentru duşmanii democratizării Ungariei şi o tulburare pentru procesul de reformare.  

Afirmaţiile lui Tabajdi nu sunt însă total absurde. România a calificat drept "fascistă" manifestarea organizată la data de 15 iunie în cinstea lui Imre Nagy. Invocând loialitatea faţă de blocul estic, Bucureştiul acuză guvernul maghiar de colaborare cu "fasciştii" şi de "trădarea" socialismului. Graniţa dintre cele două ţări este militarizată de partea română şi începe să fie întărită pentru a preveni fuga cetăţenilor români din ţară. De fapt, România vede în Ungaria, ţară cu care împarte o graniţă de 440 de kilometri, un duşman.

Doctrina militară maghiară, ca şi în cazul celorlalte membre ale Pactului de la Varşovia, îşi are baza într-un ipotetic atac al NATO. În ca­zul Ungariei, posibila ameninţare vine din partea Germaniei de Vest şi Italiei, ale căror armate ar putea străbate Austria în caz de război. Acest scenariu este infirmat totuşi de evoluţia politică. Însă, indiferent de faptul că tensiunile cu România au atins un grad critic, a specula pe baza unor schimbări de alianţe ar însemna că Budapesta se joacă cu focul.


O CORTINĂ DE FIER DIN ALTE VREMURI
Le Monde, 25 iunie 1989
Cu o doză bună de cinism putem spune că domnul Nicolae Ceauşescu urmează o politică cu o logică imperturbabilă, scria Le Monde. Ţara sa făcând din ce în ce mai mult figură separată în concertul naţiunilor, trebuie protejată de viruşii periculoşi ai democraţiei care se propagă prin unele părţi ale Europei de Est, cum ar fi marele vecin sovietic. În concluzie, Conducătorul a decis să construiască - în mijlocul taberei ţărilor comuniste! - o cortină de fier. Această cortină din sârmă ghimpată, care este în curs de definitivare, se în­tin­de pe circa 450 de kilometri în lungul frontierei cu Ungaria.

În apa­ren­ţă nu este electrificată, însă nu este o problemă să se monteze cabluri metalice sub tensiune. Scopul este în primul rând să pună capăt exodului masiv de români de origine ma­ghiară din Transilvania care se refugiază în Ungaria. În ultimele 18 luni au plecat peste 30.000 de oameni, fugind de lipsuri, de dictatură, de persecuţiile şi asimilările forţate. În ultima vreme sunt cam 20-30 de persoane pe zi care trec frontiera. Adesea cu preţul vieţii, pentru că grănicierii români sunt în permanenţă cu degetul pe trăgaci. Recent au fost descoperite corpurile a doi copii plutind în râul Maros, care separă cele două ţări.

Montând această cortină de fier care vine din alte vremuri, este clar că România ţine să-şi arate "originalitatea". "Geniul din Carpaţi" denunţă dialogul deschis între pu­tere şi opo­zi­ţie din Polonia şi reformele politice şi eco­nomice puse în practică în Un­ga­ria, demască, după părerea sa, "mani­fes­taţiile antisocialiste, antiromâneşti şi revizioniste". Reprezentanţii a 35 de ţări semnatare ale actului final de la Helsinki au participat zilele trecute la Paris la o reuniune asupra dimensiunii umane în cadrul CSCE. România a fost, bineînţeles, în primul rând al acu­zaţilor, în faţa Bulgariei, Cehoslovaciei şi a RDG-ului. A ales să nu răs­pun­dă criticilor care i-au fost aduse.

În deschiderea acestui forum, un delegat român a declarat clar acum o lună că ţara sa nu se simte deloc legată de dispoziţiile documentului adoptat la recenta Conferinţă de la Viena pe tema drepturilor omului.

Roland Dumas a cerut în numele Franţei ca în România să înceteze gravele violări ale drepturilor omului. Amintind de noua cortină de fier, reprezentanţii URSS-ului au spus că sovieticii "nu ar fi făcut asta...". Pentru un delegat olandez, guvernul României merge împotriva istoriei şi "zilele lui sunt numărate". Nu putem decât să ne păstrăm speranţa pentru mili­o­a­nele de români care trăiesc în mi­zerie, dar, cel puţin deocamdată, regimul lui Ceauşescu nu dă semne de slăbiciune.