Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guetta Bernard scria în cotididanul Le Monde la jumătatea lunii noiembrie 1989 despre presiunile exercitate în media internaţională asupra conducătorului RSR.
"Nimic nu este veşnic", a declarat vineri, 17 noiembrie, domnul Şevarnadze în faţa Sovietului Suprem, şi probabil că această declaraţie i-a provocat insomnii domnului Ceauşescu. Dacă ministrul de Externe sovietic a avut în vedere ordinea europeană rezultată după cel de-al Doilea Război Mondial, Izvestia a publicat în aceeaşi zi, sub titlul "Perspective luminoase, sarcini glorioase", un veritabil atac contra dictatorului român.
După ce a relatat sobru faptul că "în preajma celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român (...), presa publică telegramele oamenilor muncii", organul oficial al guvernului sovietic citează, fără comentarii, dar cu o ascuţită ironie, unele dintre aceste texte: "Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu", citim în Izvestia, "în atmosfera de puternic avânt spiritual în care oamenii muncii şi întregul popor, întâmpină marele congres al comuniştilor români, permiteţi-ne, stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, erou între eroi, miner de onoare al ţării, să vă raportăm că cei 110 mineri ai brigăzii numărul patru de la mina Petrila (...) şi-au îndeplinit şi depăşit planul cincinal". Şi Izvestia continuă pe un sfert de pagină, cu "conducător luminat al naţiunii", "constructor genial al României socialiste", "măreaţa activitate revoluţionară" sau "epoca Ceauşescu marcată de realizări măreţe care vor dăinui peste secole".
Dacă Izvestia nu spune că "realizările" au distrus practic tot Bucureştiul şi au făcut ravagii în satele din Transilvania, menţionează în schimb că "nu mai este pentru nimeni un secret faptul că decizia rambursării integrale a datoriei externe a însemnat rafturi goale în magazinele alimentare şi economii drastice la încălzirea locuinţelor". "Nu este exclus", conchide Izvestia, "ca la Congres să se analizeze şi situaţia din celelalte ţări socialiste (...) strălucitul tovarăş Nicolae Ceauşescu" subliniind în cursul ultimului plen al PCR că "se manifestă unele greşeli care merg în direcţii de dreapta şi reformiste".
În schimb, în Cehoslovacia, presiunile discrete în contextul evoluţiei generale a blocului socialist, dau primele rezultate. Chiar în timp ce studenţii cehi care defilau strigând "În RGD s-a putut!" erau ciomăgiţi cu sălbăticie, ideologul ceh dezbătea la Moscova "obiective urgente de restructurare în URSS şi în Cehoslovacia". Primit de către omologul său sovietic, domnul Medvedev, şi de domnul Frolov, proaspăt director la Pravda, om de încredere al lui Gorbaciov, domnul Fojtik a analizat împreună cu aceştia "problemele complicate care se pun în pregătirea documentelor viitorului congres din Cehoslovacia". Critica este: există dezacorduri la Praga în ceea ce priveşte urgenţa perestroikăi. Domnul Fojtik a venit la Moscova ca să poarte discuţii pe această tema şi a remarcat că "evenimentele recente din RDG dau tonul unei accelerări a procesului de reînnoire socialistă a acestei ţări".
Astfel încât nu rămâne decât ca Praga să acţioneze la fel - opinie care nu a fost deloc contestată de domnul Şevarnadze, care a explicat în faţa deputaţilor sovietici că "procesul care are loc în ţările est-europene este logic şi justificat din punct de vedere istoric".
După ce a felicitat noua direcţie a Germaniei de Est pentru "paşii îndrăzneţi şi inovatori" care sunt "în interesul socialismului, al aliaţilor Pactului de la Varşovia şi al întregii Europe", domnul Şevarnadze a urat succes guvernului Mazowieski constatând că de la formarea acestui guvern tensiunile au scăzut în Polonia.
Omagii şi pentru schimbările din Bulgaria, dar, dacă "nimic nu este veşnic" şi dacă realităţile din Europa fireşte că se vor schimba, Şevarnadze a insistat îndelung asupra faptului că "nimeni nu are dreptul să schimbe unilateral realitatea a două state germane, a doua alianţe politico-militare şi a frontierelor stabilite după război şi consfinţite de acte juridice internaţionale".
Asta a spus cuvânt cu cuvânt şi Gorbaciov în faţa parlamentelor reunite francez şi vest-german. Adică, dacă democratizarea Europei Centrale nu este considerată ca fiind contrară intereselor URSS, orice evoluţie negociată a echilibrului strategic european ar putea să fie considerată astfel. Important la summit-ul de la Malta, a explicat Şevarnadze, este "impulsul veritabil care va fi dat pentru căutarea de soluţii reciproc acceptabile".
Citește pe Antena3.ro
