Amanunte inedite din viata a doua ilegaliste - Elena Filipovici si Vanda Nicolski. Doua vieti dedicate Partidului Comunist, jertfite sub gloantele Marii Terori staliniste.
 |
ASCUNZATOARE. In "tineretea revolutionara", Lenuta Filipovici
a deschis impreuna cu Ana Pauker o croitorie pe Calea Victoriei,
care era de fapt o casa conspirativa a partidului |
O viata de 34 de ani, mai mult in
slujba partidului
Elena Filipovici, militanta comunista azi uitata, a intrat in miscarea socialista la 15 ani. Varsta majoratului si-o "serbeaza" in timpul primei perioade de detentie. Ca amanta a lui Stefanski-Gorn, secretar al PCdR, a fost o vreme conducatorul din umbra al partidului. Dar la Moscova, intre viata si moarte era doar un pas.
Miscarea socialista a fascinat in egala masura pe barbati ca si pe femei. Cand vine vorba de femei in politica, ultimele generatii isi amintesc de Elena Ceuasescu, iar cei mai in varsta, o alatura si pe Ana Pauker. "Tovarasa Ana" reprezinta prototipul feminin din Romania al revolutionarului de profesie. Comunismul romanesc interbelic dispune de o galerie de personaje feminine cu o viata cel putin la fel de spectaculoasa ca si a mai celebrei lor "tovarase".
Elena Filipovici si Ecaterina Arbore, reprezentand doua varste diferite ale comunismului, au murit la Moscova in anii Marii Terori Staliniste. Despre ele, ca si despre celelalte victime ale proceselor din anii 1936-1938 de la Moscova stim astazi foarte putin. Autobiografiile pe care le-au facut la cererea Cominternului, completate pe formularele-tip ale fiselor de cadre sau un fragment de amintire persistent in mintea unor fosti tovarasi de idei sunt poate singurele surse din care pot fi reconstituite astazi, numai partial, vietile acestor militanti bolsevici.
UN FRATE PATRON DE FABRICA. Lenuta Filipovici s-a nascut la 1 noiembrie 1903 la Bucuresti. Despre familia si copilaria ei stim astazi putine lucruri. A declarat in 1930 ca este de "origine muncitoreasca", dar si ca avea un frate proprietar de fabrica unde lucrau intre 50 si 100 de muncitori. Marcel Pauker, ilegalist care a cunoscut-o bine, marturisea la un moment dat in timpul anchetei la care a fost supus in 1937: "Daca nu ma insel, tatal Mariei (numele conspirativ cel mai folosit de Elena Filipovici fiind Maria Ciobanu - n.n.) nu avea cetatenia romana, ci a unui stat balcanic (Iugoslavia?), dar era prin nastere roman din Macedonia. In orice caz, Maria nu a fost expulzata cu toate arestarile ei, pentru ca era considerata romanca". A absolvit patru clase primare. In 1930 a declarat ca a lucrat timp de patru ani ca muncitoare cartonagista (confectiona palarii).
SOCIALISTA LA 15 ANI. Marcel Pauker si-a aminitit in 1937 ca Elena Filipovici avea un temperament dificil. "Tovarasii" i-au trecut multa vreme cu vederea "toanele", deoarece le-au pus "pe seama tineretii sale nefericite". In martie 1918, la numai 15 ani, devenise membra a Tineretului Socialist si a Partidului Social Democrat. In decembrie acelasi an, in calitate de membra in Sindicatul de Arte Grafice din Bucuresti, a fost aleasa delegata si membra in comitetul care a organizat greva din 1918. Un an mai tarziu a intrat in grupele comuniste ilegale, in organizatia Bucuresti. Datorita varstei fragede, a activat in randurile Uniunii Tineretului Comunist, fiind chiar secretara Comitetului Central al organizatiei si prim-redactor la ziarele Tanarul socialist si Facla. A participat la greva generala din octombrie 1920.
MAJORAT IN INCHISOARE. Ca urmare a implicarii in actiunea de protest repede dezamorsata de autoritati, a fost arestata pentru prima data in martie 1921. In noiembrie a implinit 18 ani. A fost implicata in "procesul din Dealul Spirii" intentat comunistilor care votasera afilierea fara rezerve la Internationala a III-a. A fost amnistiata si eliberata in iunie 1922. Si-a continuat activitatea la Comisia Centrala de Femei a PCdR. In urmatorii ani a fost arestata in repetate randuri. Perioadele de detentie au variat de la cateva ore la cateva luni. Dupa propriile marturisiri, la fiecare arestare a intrat in greva foamei. Cea mai lunga perioada in care a protestat privandu-se de hrana a durat 14 zile.
ELEVA LA SCOALA DE COMUNISTI. La sfarsitul deceniului trei a fost chemata la Scoala Leninista de Partid de la Moscova. Plecarea in "patria sovietelor" s-a facut pe traseul clasic, prin Europa Centrala, deoarece in acea perioada Romania nu intretinea relatii dipomatice cu URSS. A facut un popas la Viena, unde functiona un alt organism de conducere al partidului ilegal - Biroul Politic. Aflat si el la Viena, Marcel Pauker a putut constata lipsa de entuziasm cu care Maria a parasit tara de bastina in favoarea capitalei sovietice: "Era vizibil demoralizata. Avea la Bucuresti legaturi de prietenie cu elemente imburghezite si indoilenice din partid", nota Marcel Pauker. Se pare ca la scoala moscovita a dat rezultate satisfacatoare. Aflata la studii la Moscova, a pregatit si a participat la Congresul al V-lea al PCdR care s-a desfasurat chiar in URSS. Atunci a devenit membra in Secretariat si in Biroul Politic - organismele de conducere a partidului. Cu intermitente isi va pastra pana la moarte locul in structurile de conducere ale partidului. In ultimii doi ani de viata a fost chiar reprezentantul PCdR pe langa Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste.
OMUL NUMARUL DOI IN PARTID. Anii sai de maxima influenta in partid au fost aceia in care secretar si conducator al PCdR a fost Alexandru Stefanski Gorn. Relatia amoroasa dintre cei doi a facut din Elena Filipovici omul numarul doi al partidului intre 1932-1934. Dar Gorn a pierdut conducerea in decembrie 1934. In 1935 Stalin a gasit o noua utilitate muribundului Comintern: aceea de propovaduitor al frontului unic al stangii, ca raspuns la ascensiunea nazismului si fascismului in Europa. Boris Stefanov, un vechi militant comunist bulgar a fost considerat mai potrivit pentru indeplinirea noilor teluri. In timpul mandatului sau vor fi ucisi multi dintre membrii PCdR. Printre ei s-a aflat si Elena Filipovici. In 1937, anul in care se pare ca a fost executata, avea 34 de ani.
|
AMORURILE UNEI ILEGALISTE
|
|
Elena Filipovici a fost iubita lui Lucretiu Patrascanu in anii â20. In 1931, cand acesta e ales membru supleant al CC-ului, ea il acuza ca e reprezentant al "micii burghezii intelectuale". Din punct de vedere politic, "Maria" nu s-a inteles niciodata cu Marcel Pauker. Ba dimpotriva, au avut mereu serioase divergente. Cu toate acestea "la Viena, in 1935 si apoi o data la Praga, noi am avut si raporturi intime", marturisea Marcel Pauker in 1937 in fata anchetatorilor. Ca amanta a lui Stefanski-Gorn, conducatorul partidului intre 1932 si 1934, a avut o mare influenta in partid. Amantului ocazional, Marcel Pauker, i s-au parut suspect de apropiate si relatiile Elenei Filipovici cu un alt apropiat al lui Gorn, Nicolae Goldberger, cu numele conspirativ Victor.
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
