x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului "In umbra celulei"

"In umbra celulei"

de Lavinia Betea    |    31 Ian 2006   •   00:00
"In umbra celulei"

Episodul care l-a consacrat pe Groza ca "democrat antinazist" si "prieten al Uniunii Sovietice" intr-o vreme cand, cu putine exceptii, oamenii politici romani dovedisera simpatii si comportamente de "dreapta" se afla plasat la finele lui 1943. L-a povestit public intr-o carte memorialistica, aparuta in anul 1945.

Petru Groza - finantator al PCdR

Episodul care l-a consacrat pe Groza ca "democrat antinazist" si "prieten al Uniunii Sovietice" intr-o vreme cand, cu putine exceptii, oamenii politici romani dovedisera simpatii si comportamente de "dreapta" se afla plasat la finele lui 1943. L-a povestit public intr-o carte memorialistica, aparuta in anul 1945.

Cu sprijinul ARLUS, la Editura Cartea Rusa si-a publicat Petru Groza, in 1945, cartea "In umbra celulei". In ea sunt relatate peripetiile zilelor petrecute in inchisoarea Malmaison intre 26 decembrie 1943 si 30 ianuarie 1944 datorita faptului ca avea legaturi cu comunistii si finantase PCdR. Groza a ajuns la inchisoare in imprejurari lunga vreme neclare, limpezite cu ajutorul fostilor ilegalisti si comisari de Siguranta arestati dupa 1948.

"CONSPIRATIA" DIN STR. CRANGULUI, NR. 15. In 1943, Remus Koffler era membru al Secretariatului condus de Foris, secretar al Comisiei Centrale Financiare, instructor CC si responsabil al editarii "Romaniei Libere" din partea CC al PCdR. Dupa 1944 a fost insa unul dintre primii ilegalisti arestati de fostii tovarasi. In 1954 a fost executat in "procesul Patrascanu", "dovada" cea mai grava a "crimelor" sale referindu-se tocmai la episodul soldat cu arestarea lui Petru Groza in 1943. Din declaratiile date de Koffler in 1949-1954 reiese ca spre sfarsitul lui 1943, minusculul PCdR aflat in clandestinitate ajunsese la stabilirea unor contacte de colaborare si sprijin financiar cu formatiuni fara prea mare importanta politica - Frontul Plugarilor si Uniunea Patriotica - dupa ce PSD, PNT si PNL refuzasera sa coopereze pentru crearea "frontului" antifascist.

La 15 decembrie 1943, in casa locuita de sotii Etta si Paul Wexler din Str. Crangului, nr. 15 (actualul cartier Primaverii), a fost descoperita de agentii Sigurantei "arhiva partidului". Cu o zi inainte, Koffler avusese in acel loc o sedinta cu "tehnicii" PCdR, casa servind si ca ascunzatoare pentru documentele de partid. Printre ele erau si acele hartii atestand colaborarea PCdR cu alte formatiuni care au dus la identificarea si arestarea lui Petru Groza, a avocatului Mihai Magheru si a profesorului Vladescu-Racoasa (alti sustinatori comunisti de "familie buna").

"IN ETAPA", LA ATHENEE PALACE. In amintita scriere memorialistica, Petru Groza relateaza cum, la resedinta sa din Deva, ascultand stirile la radio si-a dat seama ca "i-a sunat ceasul". "Spre a intampina inamicul" a plecat spre Bucuresti, directia Athenee Palace unde, de un sfert de veac, avea o camera retinuta in permanenta. Acolo il viziteaza prieteni care-l instiinteaza despre masurile luate de Siguranta impotriva sa. Temuta institutie ezita insa sa-l aresteze in Capitala, astfel ca va fi retinut la intoarcere, pe peronul garii din Deva. Intors la Bucuresti, va fi interogat de comisarul Tanasescu si inspectorul Taflaru ("soarecele care-mi sta in fata" - il descrie el in cartea memorialistica pe acela care, arestat la randu-i sub comunisti, va contribui si la lamurirea acestui episod).

Anchetatorii ii prezinta ca dovezi "o cutie de lemn lustruita in care se afla un dosar voluminos" cu "procese-verbale scrise marunt, cu vorbe cifrate, adevarate hieroglife" la care sunt anexate foi din Romania libera. I se cere insistent sa recunoasca literele "G" si "Fr. P." din procesele-verbale ca fiind initialele numelui Groza si respectiv Frontul Plugarilor. Groza tine insa anchetatorilor o tirada care, dupa spusele lui, ii impresioneaza pana intr-atat incat il elibereaza. A doua zi dupa Craciun va fi insa readus la Bucuresti. Dupa o confruntare cu femeia care-l condusese la casa conspirativa unde se facuse intelegerea cu comunistii (identificata de agentii Sigurantei ca fiind Ernestina Lichtig-Rosen) a fost inchis la Malmaison.

"MIROS DE OM POLITIC". In 1945, Groza ii incrimineaza ca membri ai "conspiratiei" care au condus la arestarea sa pe Remus Koffler si implicit pe Stefan Foris, capii PCdR astfel: "As vrea sa patrund tainele, marea taina, cu documente si dosare ticluite cu atata minutiozitate, sa aflu indeosebi ciudatele motive care l-au determinat pe "seful conspiratiei" sa lase in dormitorul lui, sub pat, toata arhiva, pentru a disparea apoi, de pe orizont, facand sa cada toti acei pe care i-a «incondeiat» in procesele lui verbale. De adaugat: inainte de a disparea, nu a uitat sa lase in urma-i cheia cifrului cu care retinem diferitele nume. In tot cazul, dosarul acesta e cusut cu ata alba. Miroase de la distanta a provocare. Si - am mai spus-o - mirosul meu de om politic nu ma prea insala".

L-a inselat insa. Foris si Koffler nu fusesera agenti ai Sigurantei, dar vor plati cu viata asemenea banuieli.

MALMAISON, CELULA 43. Viata de inchisoare nu-l deprima si nici nu-l plictiseste. Se intalneste in voie cu ceilalti membri arestati ai "conspiratiei" si cu fruntasii Frontului Plugarilor, Miron Belea si Gheorghe Micle. Alte personaje interesante, aflate in inchisoare, sunt membrii "Misiunii Autonomus", parasutate de englezi pentru a lua legatura cu Maniu si a-l convinge sa actioneze de partea Aliatilor. Nu duce lipsa de nimic, astfel ca la 10 ianuarie 1944 noteaza ca tocmai s-a asezat la biroul care i se instalase in celula "tolanit si doborat dupa o masa buna (cu placinte)".

Nu scrie, desigur, in cartea din 1945 cine au fost protectorii si vizitatorii sai din inchisoare (printre care Lucretia Barbul, sotia unuia dintre apropiatii maresalului Antonescu) datorita carora fusese eliberat.

Prima noapte dupa iesirea de la Malmaison o petrece la Athenee Palace, unde "prietenii" sai, chelnerii, ii fac la miezul noptii surpriza unui ospat. "Spre dimineata adorm; am visat ca toti oamenii din toate colturile pamantului sunt liberi", incheie autorul naratiunea eroica a suferintei pentru cauza comunista.

EFECTE IMEDIATE. Dupa cum dovedesc episoadele urmatoare, efectele imediate ale inchisorii n-au fost in masura sa-i intareasca crezul "lumii noi". Chemat la Bucuresti in preajma pregatirii evenimentelor de la 23 august 1944, Petru Groza a refuzat. Abia in septembrie 1944 s-a decis sa-si paraseasca resedinta din Deva. A revenit in Capitala, dupa unii cu o masina a lui Auschnitt, trimisa de comunisti, dupa altii cu o limuzina a Regelui.

EROI SI VICTIME
La casa conspirativa din Str. Crangului, Siguranta ajunsese datorita neglijentei lui Constantin Parvulescu si Anutei Toma care, absorbiti de-o scurta idila amoroasa, uitasera intr-un taxi un plic cu documente de partid. Au fost predate Sigurantei de baiatul care spalase masina, care l-a identificat pe Mircea Biji. Batut, acesta a divulgat adresa casei conspirative, ceea ce a dus la perchezitionare cu rezultatul capturii arhivei PCdR. Dupa 1945, Parvulescu a devenit seful Comisiei de verificare a partidului care a decis, printre altele, epurarea lui Koffler si Foris, iar Anuta Toma ,sotia generalului Pintilie, (executantul asasinarii lui Foris, ulterior seful Securitatii care l-a anchetat pe Koffler cu rezultatul condamnarii la moarte). Cat despre Groza, presedintele Marii Adunari Nationale, "mirosul sau de om politic" l-a indemnat sa refuze cererea de gratiere de la pedeapsa cu moartea a nevinovatului Koffler printr-un subaltern. Decretul de decorare a anchetatorilor care obtinusera asemenea rezultate l-a semnat Groza insusi.

MAINE, EPISODUL 102
O poveste de succes. "Prietenul Groza", cum ii spuneau comunistii, a fost vazut ca oportunist, naiv, versatil, cu un umor debordant, vandut rusilor, pragmatic, jovial, foarte sensibil la "eternul feminin". Despre trasaturile care fac din el un personaj unic ne-a vorbit Dorin Liviu Bitfoi, autorul biografiei lui Groza, una dintre putinele scrieri de gen din istoriografia contemporana.
×