Sub ochii gardienilor

Partidul Comunist avea in timpul razboiului o experienta de ilegalitate de 17 ani. Astfel ca internatii din lagarul de la Targu-Jiu erau "experti" ai conspirativitatii si puteau sa-si dea sarcini unii altora fara sa trezeasca vigilenta gardienilor.

""Flacara revolutionara"" din lagar Partidul Comunist avea in timpul razboiului o experienta de ilegalitate de 17 ani. Astfel ca internatii din lagarul de la Targu Jiu erau "experti" ai conspirativitatii si puteau sa-si dea sarcini unii altora fara sa trezeasca vigilenta gardienilor. La Targu Jiu s-au constituit unele relatii continuate si dupa razboi.

Sub ochii gardienilor

Pentru comunisti, detentia in perioada razboiului a marcat o etapa importanta in existenta lor de cominternisti. Daca pana atunci puscaria si condamnarile la munca silnica nu le ridicau probleme ideologice, conditiile de razboi schimbau situatia. In general, detinutii comunisti nu au executat muncile silnice prevazute in pedepse. Cu sprijinul intelectualilor de stanga in libertate, ei au revendicat statutul de detinuti politici si in general l-au obtinut. Insa in conditiile in care Romania a trecut la o economie de razboi, avea nevoie de forta de munca suplimentara, iar comunistii au fost pusi sa lucreze la proiectele de infrastructura. Mijloacele de comunicare ale Romaniei erau foarte deficitare, iar germanii solicitau urgentarea constructiei de cai ferate si sosele. Astfel ca internatii comunisti de la Targu Jiu au fost repartizati la tronsonul de cale ferata Bumbesti-Livezeni si alte lucrari. Ceea ce le-a ridicat probleme ideologice, deoarece, dupa cum ii invinuiau conducatorii din libertate, contribuiau la dezvoltarea "masinii de razboi naziste".

ORGANIZATIA DE PARTID IN LAGAR. Ca orice partid care functiona in ilegalitate, PCdR era condus dupa principii militare. Regula de baza era subordonarea fata de sefi. Oricine incalca acest principiu era vazut ca un posibil "agent al Sigurantei" si exclus din organizatie. Aceasta excludere nu era un eveniment chiar neimportant. Desigur ca detinutii de la Targu Jiu nu aveau de unde sa stie ca Partidul Comunist va ajunge la putere dupa razboi, insa prin pierderea umbrelei partidului erau privati si de sustinerea "Ajutorului Rosu". Comunistii din lagar primeau din afara alimente, imbracaminte sau bani.

Deoarece membrii partidului erau disciplinati si stiau sa lucreze conspirativ, pentru neinitiati organizatia de partid era aproape invizibila in lagar. Aici existau mai multe celule compuse din 20-30 de membri care dupa intrarea Romaniei in razboi (iunie 1941) nu se mai intalneau in sedinte de lucru. Fiecare celula avea cate un reprezentant care era in legatura cu cineva din conducerea organizatiei din lagar. Sarcinile de partid erau de mica amploare - de la raspandirea informatiilor privind mersul razboiului pana la organizare de actiuni culturale.

LUPTE FRACTIONISTE. In momentul inceperii razboiului in Est, liderul organizatiei comunistilor din inchisori era Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta se gasea in lagarul de la Caransebes, aflandu-se la sfarsitul pedepsei de 10 ani munca silnica primita in "procesul ceferistilor" din 1933. Astfel ca la Targu Jiu, un lagar nou pentru detinutii comunisti, organizatia de partid, s-a constituit initial autonom. Conditiile speciale nu permiteau legatura facila cu exteriorul - in primavara aproape tot Comitetul Central ajunsese in inchisoare in urma perchezitiilor.

Primele dispozitii din afara au venit dupa inceperea campaniei din Est. Linia de partid spunea ca detinutii comunisti trebuiau sa saboteze prin orice mijloace "masina de razboi nazista". Insa la Targu Jiu lucrurile se intamplau pe dos, deoarece comunistii fusesera angrenati in proiectul Bumbesti-Livezeni. Stefan Foris a dispus ca Ovidiu Sandru sa preia organizarea celulei de partid de la Targu Jiu. In acel moment in lagar au izbucnit dispute interne in cadrul conducerii, deoarece Gheorghe Vidrascu nu era de acord cu interventia Comitetului Central condus de Foris, solicitand autonomia celulei. Aceste dispute au durat mai bine de un an, bineinteles fara ca ele sa fie observate de conducerea lagarului, care ar fi pedepsit orice forma de organizare a comunistilor. Comunistii nu au mai fost dusi de administratie la Bumbesti-Livezeni dupa iunie 1941, insa au fost angrenati in alte munci, mai ales in domeniul exploatarii lemnului. Aceasta activitate era, de asemenea, apreciata ca servind "masinii de razboi naziste".

Lupta fractionista a fost incheiata in vara anului 1942. Atunci au revenit pentru scurta vreme in lagar evreii, care urmau sa plece in Transnistria. Ovidiu Sandru a atras de partea sa cativa comunisti dintre internatii evrei, si astfel gruparea care era adepta liniei Comitetului Central a avut castig de cauza. Linistea nu a durat decat un an, pana in 1943, cand la Targu Jiu a sosit Lucretiu Patrascanu. Acesta s-a aratat nemultumit de activitatea celulei sub conducerea lui Ovidiu Sandru si a revendicat conducerea interimara. In aceste conditii, intre Lucretiu Patrascanu si Ovidiu Sandru a izbucnit un conflict verbal violent, fara ca disputa sa se incheie in vreun fel. Abia la sosirea lui Gheorghiu-Dej in lagar in vara anului 1943 disputele fractioniste s-au incheiat. Acesta era liderul incontestabil al comunistilor din inchisori.

ACTIVITATI CULTURALE. In lagarul de la Targu Jiu comunistii au continuat lectiile de marxism-leninism pe care le inaugurasera in celelalte inchisori in perioada interbelica. Bibliografia ce le statea la dispozitie era cursul scurt al Partidului Comunist bolsevic, aparut sub numele lui Stalin in 1938, care circula printre comunisti copiat pe foite de tigara. Ei aveau dispozitii de la conducerea celulei de partid sa faca propaganda comunista si printre localnicii pe care-i intalneau in timpul muncilor in afara lagarului. Intelectualii din secretariat au coordonat proiecte culturale care constau de cele mai multe ori in punerea in scena a unor piese de teatru in care strecurau scenete cu iz politic. O vreme coordonatorul acestor proiecte a fost Matei Socor, pana la eliberarea lui din lagar la 10 decembrie 1943. El le-a dat dispozitie comunistilor din celule sa mentina scenetele de teatru cu orice pret, chiar daca ar fi fost nevoie sa cante "Traiasca Regele!". Prin acestea, comunistii aveau prilejul rar de a strecura intepaturi politice. In general se jucau piese scrise de Ion Popescu-Puturi.

O alta activitate culturala a detinutilor de la Targu Jiu consta in lectii de limba rusa. Ce care predau erau comunisti basarabeni. Unul dintre acesti "profesori", Mihail Novicov, a povestit in memoriile sale aparute in 1991 cum se efectuau aceste lectii. In perioadele in care detinutii nu erau plecati la munci in afara lagarului se alcatuiau grupe de 2-3 detinuti care luau lectii sumare de limba rusa. Novicov povesteste cum le-a predat rusa lui Matei Socor si Nicolae Popescu-Doreanu, concluzia fiind ca in conditiile din lagar nu s-a legat mare lucru de ei.

INTERMEZZO AMOROS

In general, comunistii internati la Targu Jiu erau barbati. Insa uneori au fost aduse si femei acuzate de activitati comuniste, mai ales dupa ce armatele romane si germane erau in defensiva si au fost mutati detinutii din Basarabia. Acolo fusesera arestate multe femei condamnate pentru spionaj in favoarea Uniunii Sovietice. Odata venite in lagarul de la Targu Jiu, femeile deveneau atractia momentului. Foarte repede s-au infiripat relatii sezoniere intre detinutii comunisti. Ilegalistii comunisti fiind adeptii amorului liber, chiar si barbatii insurati si-au gasit o companie feminina. Mihail Novicov, detinut in lagarul de la Targu Jiu, a apreciat in memoriile sale ca in lagar s-au creat atatea cupluri cate femei erau.

COMUNISTI PE FRONTUL DE EST

In momentul in care situatia pe frontul de est a devenit dificila, autoritatile militare au recrutat soldati si dintre detinutii acuzati de comunism. Aceasta masura a creat un nou val de tensiuni in lagar, deoarece cominternistii urmau sa-i infrunte pe "fratii" lor sovietici. Ca si in cazul legionarilor, comunistii au fost inclusi in batalioane de sacrificiu, fiind aspru supravegheati de ofiteri. Ion Gheorghe Maurer, participant la razboi in calitate de ofiter, a spus intr-un interviu publicat in 1995 ca soldatilor comunisti le-a fost destul de greu sa participe la campania in Est. Ei nu puteau sa saboteze in mod fatis cursul operatiunilor, deoarece erau pasibili de pedeapsa capitala, insa aplicau metoda tergiversarii.

MAINE, EPISODUL 78 Gheorghiu-Dej, liderul de la Targu Jiu. Inainte de razboi, putini dintre detinutii comunisti din lagarul de la Tg. Jiu visau ca vor ajunge vreodata la putere. Dupa 1944, cei aflati in fruntea organizatiei din lagar si-au "refacut" echipa. Din amintirile lui Ion Gh. Maurer. In 1993, organizatorul evadarii lui Dej din lagarul Tg. Jiu a povestit cum s-a petrecut aceasta. Reproducem in cele ce urmeaza respectivul fragment aparut in cartea "Maurer si lumea de ieri. Marturii despre stalinizarea Romaniei".