x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

23 septembrie 1989

0
23 Sep 2009 - 00:00

● Adrian Fetecău ● C. Trandafir



Scriu în timp ce ascult la E.L. un interviu cu o scenografă fugită din România (Doamne, câţi oameni valoroşi am pierdut, ultimul fiind criticul Mircea Iorgulescu... E greu să mai suporţi, mai ales când ai cât de cât tangenţă cu cultura...)
Evenimentele ultimelor zile ar fi:
- am visat-o acum câteva nopţi pe Carmen. Când eram "în bune relaţii" n-o visam aproape deloc, acum mi-apare ca un înger, fără nici o exagerare... Cu un zâmbet continuu şi cam "galben"... şi, totuşi, subliniez, ca un înger... Ce fericire şi, totodată, câtă neno­rocire c-am cunoscut-o...
- am acceptat să întâlnesc, prin intermediul altor persoane, o fată care, culmea, în ciuda aşteptărilor, nu s-a prezentat prea rău. Să vedem ce va urma.
- luni urmează s-o întâlnesc din nou pe Dana din Bucureşti... Pot să explic, dar e mult prea greu, de ce accept această situaţie.
- şi încă un fapt divers... Aseară am revăzut (la noi nu se mai aduc filme vestice de vreo zece ani, dar publicul nostru, săracu', neavizat, nu prea sesizează acest lucru, bineînţeles, exceptându-i pe acei posesori de video...) un excelent film, O lume nebună, nebună, nebună... Cu un minut-două înainte de sfârşit s-a defectat aparatul de proiecţie... Lumea n-a mai aşteptat să se reia filmul, crezând că e o bătaie de joc a operatorului, şi a-nceput să părăsească sala... De fapt (asta e o vorbă a mea!), e o bătaie de joc generalizată cu care românii s-au obişnuit, aşa că e greu să fie surprinşi de diverse manifestări... şi totuşi, după câteva minute, finalul filmului a fost proiectat... Din nou, fără să surprindă pe cineva... Locul unde nu se poate întâmpla niciodată nimic... Ia ghiciţi, cine e...
Adrian Fetecău, Jurnal nepublicat



La 4:30, aprind veioza şi citesc din Săptămâna (Barbu a înnebunit cu jurnalul căţeilor lui!), din Contemporanul, Tribuna României... La piaţă, o scumpete. Am jurat să fac ceva din carnea aceea de vier, îl moştenesc pe ta­ta cu talentul bucătăresc. Fac chiftele cu mult usturoi, piper, ceapă, zar­zavaturi. În piaţă am văzut o fe­meie care, pentru o clipă, mi-a evocat-o pe mama. Mă întristez teribil. Putea să mai trăiască, mai ales că îi plă­cea enorm să trăiască. Niciodată nu va mai vedea soarele, iarba, co­pa­cii, ograda, bucătăria, casa, filmul la televizor. Nu va mai merge cu autobu­zul şi trenul la Iaşi, la Galaţi, la Câmpi­na. Nu va mai vedea fetele, vecinii, oamenii, animalele. Îmi fac mustrări de conştiinţă: n-am intervenit la timp, n-am făcut nimic. Şi când te gândeşti că unii mor tineri! Mare păcat! Trăiesc cei răi şi care nu iubesc viaţa... Dan Preda îmi aduce "Rabelais" de Bahtin. Vorbesc şi cu Mircea Braga la telefon. Să-i dau lui recenzia la "Întrebările poeziei" şi să mai scriu despre Maşek, Al. George, Aurel Rău... Practica agricolă nu se mai termină până în noiem­brie. Soţia îmi aduce gher­ghi­ne, bune pentru ceai împotriva hipertensiunii. Diana a avut o oră, dar a stat trei. O aşteptăm pe Vio de la Bucureşti. Cu Mişu, la o "şpârlă" şi ceva politichie, altfel nu se mai poate... Azi s-au încheiat convorbirile Şevardnadze-James Baker. Se semnează acor­duri cu privire la drepturile omului şi la reducerea armamentului. Se aranjează o întâlnire la nivel înalt Bush-Gorbaciov. Acum, "perestroikul" şi Margaret Thatcher tăifăsuiesc des­pre Europa Răsăriteană. Doamna e în­cântată de tovarăş. Cer sancţiuni eco­nomice şi politice împotriva Gu­ver­nului chinez. Atât? Unii guvernanţi de la Berlin se pronunţă pentru refor­me, dar refuză gruparea reformatorilor "Noul Forum". Tot mai mulţi ro­mâni vor cetăţenie... ma­ghia­ră! În interviul din Newsweek, eroul ge­nial spune că noi, românii, avem cel mai înalt standard de viaţă, ne hrănim cel mai bine din lume. La întrebarea: "De ce rafturile din magazie sunt goale?", răspunde nonşalant-imbecil: "Alimentele, la noi, se ţin în frigidere. Consumul de carne e de 60-70 kg pe "cap de locuitor"!..
C. Trandafir, Jurnal în curs de apariţie
Citeşte mai multe despre:   jurnale personale

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de