11 iunie 1989

Presa vremii dedica pagini întregi evenimentului numărul unu al zilei. Se împlineau 41 de ani de la naţio­nalizare. "Drumul eroic" al României în timpul "Epocii de Aur" devenea un prilej de a elogia realizările "marelui ctitor".

La Constanţa, s-a organizat a doua ediţie a "simpozionului na­ţional de fiabilitate, tribologie şi electrotehnică navală". Peste 130 de specialişti români au dezbătut de-a fir a păr, dacă ar fi să dăm crezare zia­relor, perfecţionarea tehnicii navale româneşti. În aceeaşi perioadă, vasul Roman rămânea blocat în mijlocul Oceanului Atlantic, din cauza unei defecţiuni la motorul principal.

NAŢIONALIZAREA, CEAUŞESCU ŞI "EPOCA DE AUR"
Presa vremii dedica pagini în­tregi evenimentului numărul unu al zilei. Se împlineau 41 de ani de la naţionalizare. "La 11 iunie 1948 clasa muncitoare din patria noastră, condusă de gloriosul ei Partid Comunist, înscria în procesul transfor­mărilor revo­lu­ţio­nare o victorie de uriaşe rezonan­ţe: înfăptuia naţio­na­lizarea industriei, a băncilor, a transportului, a altor mijloace de producţie, lichi­dând proprietatea capitalistă asupra lor, desfiinţând baza economică a ex­ploatării omului de către om, pu­nând temeliile proprietăţii socialiste a întregului popor", scria Scînteia.
Multe se schimbaseră de atunci, mai ales după Congresul al IX-lea (în urma căruia a fost numit se­cretar general Nicolae Ceauşescu), mai susţinea oficiosul PCR. "Drumul eroic" al României în timpul Epocii de Aur devenea un prilej de a elogia realizările "marelui ctitor". Potrivit statisticilor, producţia crescuse de 135 de ori, avuţia naţională ajunsese la 5.200 miliarde de lei şi se înfiinţaseră 2.000 de întreprinderi. În plus, şi datoriile externe de 21 de mi­liarde de dolari fuseseră plătite până la ultimul cent, mai reiese din presa vremii.  

FELICITĂRI PREŞEDINTELUI PORTUGHEZ MARIO SOARES
Cu ocazia zilei naţionale a Portugaliei, conducerea statului român a adresat preşedintelui Mario Soares "calde felicitări, cele mai bune urări de pace şi prosperitate". Mult timp întrerupte din cauza regimului de dreapta al lui Salazar, relaţiile româno-portugheze se "normalizaseră" abia după 1974, când avusese loc "revoluţia garoafelor". România a fost printre primele state care au recunoscut noul regim democratic de la Lisabona.

SPĂLĂTORIILE "NUFĂRUL", FĂRĂ CONCURENŢĂ
Pe piaţa serviciilor către populaţie, în domeniul spălătoriilor şi curăţătoriilor chimice "Nufărul" nu avea contracandidat. Întreprinderea fusese înfiin­ţată în 1960, prin comasarea mai multor ateliere meşteşugăreşti şi cooperative. În 1989, peste 100.000 de familii din Bucureşti şi 70% din restaurante, cantine, hoteluri, cămine de nefamilişti bene­ficiau de serviciile "Nufărului". Recent, se în­fiin­ţaseră alte două unităţi pentru spălat şi curăţat, pe bulevardele Gh. Dimitrov (azi Ferdinand I) şi Tudor Vladimirescu. În Capitală însă, distribuţia spălătoriilor era inegală. În cartierele Floreasca, Giurgiului, Olteniţei, Ferentari, Mărgeanului şi 1 Mai nu existau unităţi, iar pentru vopsit exista doar un singur ma­gazin, în cartierul Militari. În centrele de prelucrare, angajaţii preluau-spălau aproape orice (lenjerie de corp, de pat, feţe de mese, perdele, huse, covoare), iar comenzile aveau termene scurte, de maximum 72 de ore. Pe Calea Moşilor, la "unitatea etalon" a întreprinderii, se ofereau şi servicii suplimentare. Angajaţii coordonaţi de Ştefania Mitrofan, maistru finisor textile, refăceau căptuşelile hainelor, schimbau gulere, manşete, ajustau cravate. În Banu Manta, Calea Rahovei, Mihai Bravu funcţionau şi unităţi cu autoservire.

UN REMORCAJ DE 5.300 DE MILE MARINE
În aceeaşi perioadă, piesele navale româneşti picau "examenele" practice. Peste mări şi ţări, în mijlocul Oceanului Atlantic, nava "Roman", care se întorcea din misiune de pe coasta Cubei, a rămas "blocată" în larg. Motorul principal cedase. Potrivit normelor în vigoare, un remorcher specializat ar fi trebuit să ducă nava cu defecţiuni în primul şantier. Cum pe aceeaşi rută se afla, întâmplător, şi vrachierul "Tg. Trotuş", românii au găsit o soluţie mai ieftină, economisind câteva sute de mii de dolari. "Tg. Trotuş" a fost transformat în remorcher de ocazie, aducând vasul avariat în portul Constanţa, pe o distanţă de 5.300 de mile marine.

SIMPOZION DE FIABILITATE A NAVELOR ROMÂNEŞTI
La Constanţa, Consiliul Oamenilor Muncii şi Comitetul Sindicatului IEFM Navrom au organizat a doua ediţie a "simpozionului naţional de fiabilitate, tribologie şi electrotehnică navală". Peste 130 de specialişti români au dezbătut de-a fir a păr, dacă ar fi să dăm crezare presei, perfecţionarea tehnicii navale româneşti. Conform "indicaţiilor preţioase", de câţiva ani echipamentul naval se producea în ţară. "Simpozionul de faţă, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost iniţiat din dorinţa de a găsi împreună şi specialişti din industrie şi de la bordul navelor - căi, metode şi soluţii tehnice care să contribuie la atingerea unui obiectiv major - acela al prelungirii duratei de folosinţă a agregatelor, instalaţiilor şi echipamentelor de la bord", declara Gheorghe Boroş, preşedintele Comitetului Sindicatului IEFM Navrom, ziarului constănţean "Dobrogea nouă".

BIENALA FOTOGRAFICĂ DE LA ODORHEI
În 1989, nu doar veneţienii organizau bienale de artă, ci şi harghitenii. La Odorhei, Centrul Municipal de Cultură şi Creaţie "Cântarea României" a organizat a cincea ediţie a bienalei de artă fotografică "Pro natura". S-au întrecut 138 de artişti, membri ai fotocluburilor din întreaga ţară. În final, juriul a acordat 13 premii pentru fotografii alb-negru şi color şi 5 pentru diapozitive. S-au evidenţiat, printre alţii, Simon Ida, Deak Sandorm, Mihai Moiceanu, Dan Dinescu, Ion Chelaru.