Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sâmbătă, 14 octombrie 1989 s-a deschis Târgul Internaţional Bucureşti. Ajuns la cea de-a XV-a ediţie, TIB-ul din acel an a fost organizat sub deviza "Comerţ-Cooperare-Dezvoltare-Pace".
VIZITĂ LA TIB
În momentul sosirii la Complexul Expoziţional de la Casa Scînteii, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost întâmpinaţi de miile de bucureşteni aflaţi la faţa locului. S-a aclamat îndelung pentru poporul român, "pentru patria noastră socialistă, pentru partid şi pentru secretarul său general". Ceremonia oficială a inaugurării celei de-a XV-a ediţii a TIB a început prin intonarea Imnului de Stat al RSR. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Ioan Ungur, ministrul Comerţului Exterior şi Cooperării Internaţionale, care, printre altele, a spus: "În martie, ţara noastră şi-a lichidat definitiv datoria externă, redobândindu-şi astfel, cu adevărat, independenţa politică şi economică.
La sfârşitul acestei alocuţiuni, Nicolae Ceauşescu a tăiat, în aplauzele celor prezenţi, panglica inaugurală a Târgului Internaţional Bucureşti. După acest moment festiv, tovarăşii Nicolae şi Elena Ceauşescu au vizitat pavilioanele târgului, de la cele în care erau expuse produse de vârf ale industriei electronice, electrotehnice şi construcţiilor de maşini, până la cele consacrate industriei uşoare şi alimentare.
VIZITĂ OFICIALĂ ÎN BISTRIŢA-NĂSĂUD
La câteva ore după ce participaseră la deschiderea oficială a TIB, Nicolae şi Elena Ceauşescu au început o vizită de lucru în judeţul Bistriţa-Năsăud. Beneficiind de un însemnat volum de investiţii, acest judeţ a înregistrat, după cel de-al XIV-lea Congres al PCR, unul dintre cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare, "concretizat în adânci prefaceri înnoitoare care au schimbat fundamental înfăţişarea oraşelor şi comunelor sale". La această vizită au luat parte şi tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Primul oraş vizitat a fost Beclean, unde delegaţia oficială s-a deplasat la Întreprinderea Metalurgică din localitate, iar apoi la Întreprinderea de Covoare. Peste tot, Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pe oamenii muncii, pe toţi locuitorii oraşului pentru rezultatele înregistrate şi le-a adresat urarea de "a realiza noi succese în întreaga lor activitate". Următoarea etapă a vizitei a fost oraşul Năsăud, unde delegaţia oficială a vizitat Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice, precum şi Întreprinderea Textilă "Ţesătura" Năsăud.
SPORT DE MASĂ
În toamna anului 1989, până şi activită-ţile sportive de amatori au fost subordonate promovării celui de-al XIV-lea Congres al PCR. La mijlocul lunii octombrie, peste 3.000 de tineri şi tinere din Sectorul 1 al Capitalei au participat, pe Stadionul "Tineretului", la un festival sportiv de masă, organizat în cadrul amplelor manifestări organizate în Bucureşti şi în tot restul ţării, în cinstea viitorului congres al partidului. Timp de câteva ore, acolo au avut loc întreceri de cros, în cadrul cărora s-au remarcat câţiva tineri sportivi. Este vorba despre Irina Petre şi Adrian Comănescu, doi prichindei care au câştigat cursa organizată pentru categoria 10-12 ani. Deosebit de atractive s-au dovedit a fi şi meciurile de handbal, volei, baschet, rugby şi minifotbal, precum şi demonstraţiile de gimnastică sportivă şi ritmică. Protagoniştii au fost sportivi de performanţă de la Clubul "Triumf", dintre care o bună parte erau laureaţi ai campionatelor naţionale şi internaţionale. La fel de interesante s-au dovedit a fi şi concursurile de gimnastică de înviorare, precum şi cele de aeromodele şi paraşutism, cursele de ciclism ori săriturile la plasa elastică.
CAPITALA RAPORTEAZĂ
Într-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducerea Comitetului Municipal Bucureşti al PCR raporta: "Industria Capitalei a îndeplinit planul pe 3 ani şi 10 luni din actualul cincinal. Aceasta va permite obţinerea unei producţii suplimentare de peste 16 miliarde de lei, concretizată în produse de înaltă tehnicitate, solicitate atât de economia naţională, cât şi la export, fapt care a asigurat îndeplinirea înainte de termen a angajamentului asumat pentru întregul cincinal. De asemenea, planul de investiţii a fost realizat, cu o depăşire de peste 1 miliard de lei, la lucrările de construcţii-montaj, creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut fiind de 21,7%."
MEŞTEŞUGARII DE LA "ARTA APLICATĂ"
Într-o perioadă în care cele mai importante ramuri ale industriei socialiste se lăudau cu producţii-record la produse care nu puteau fi utilizate în mod direct, majoritatea populaţiei de rând beneficia de obiectele de zi cu zi, create de cooperativele meşteşugăreşti, axate pe producerea unei largi game de obiecte utile. Dintre acestea, foarte multe erau realizate de meşterii de la "Arta aplicată". Elena Baciu, coordonatoarea Compartimentului desfacere, declara în urmă cu exact 20 de ani: "Diversificarea continuă a articolelor produse de cooperatorii noştri constituie un obiectiv prioritar care, în această perioadă, s-a concretizat într-o bogată colecţie de gablonţuri şi artizanat. Concret, este vorba de peste 130 de modele de cercei, agrafe de păr, clipsuri şi coliere, executate din mase plastice în combinaţie cu alte materiale. Am diversificat, de asemenea, ceramica utilitară, prezentând cumpărătorilor o gamă diversă de servicii de ceai, vin, ţuică, scrumiere, puşculiţe, ghivece de toate mărimile, oale, platouri, farfurii etc."
Citește pe Antena3.ro
