x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 14 octombrie 1989

14 octombrie 1989

de Vasile Surcel    |    14 Oct 2009   •   00:00

Sâmbătă, 14 octombrie 1989 s-a deschis Târgul Inter­na­ţio­­nal Bucureşti. Ajuns la cea de-a XV-a ediţie, TIB-ul din acel an a fost organizat sub deviza "Comerţ-Coope­rare-Dezvoltare-Pace".


VIZITĂ LA TIB
În momentul sosirii la Comple­xul Expoziţional de la Casa Scînteii, Nicolae şi Elena Ceau­şescu au fost întâm­pi­naţi de miile de bucureşteni aflaţi la faţa locului. S-a aclamat îndelung pentru po­po­rul român, "pentru patria noastră socialistă, pentru partid şi pentru se­cretarul său general". Ceremonia oficială a inau­gurării celei de-a XV-a ediţii a TIB a început prin in­to­narea Imnului de Stat al RSR. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Ioan Ungur, ministrul Comerţului Exte­rior şi Cooperării Internaţionale, care, printre altele, a spus: "În martie, ţara noastră şi-a lichidat definitiv datoria externă, re­do­bândindu-şi astfel, cu adevărat, inde­pen­­denţa politică şi economică.
La sfârşitul acestei alocuţiuni, Nicolae Ceauşescu a tăiat, în aplauzele celor pre­zenţi, panglica inaugurală a Târgului Internaţional Bucureşti. Du­pă acest mo­ment festiv, tovarăşii Nicolae şi Elena Ceau­şescu au vizitat pavilioanele târgului, de la cele în care erau expuse produse de vârf ale industriei elec­tro­nice, electrotehnice şi construcţiilor de maşini, pâ­nă la cele consacrate industriei uşoare şi alimentare.


VIZITĂ OFICIALĂ ÎN BISTRIŢA-NĂSĂUD
La câteva ore după ce participaseră la deschiderea oficială a TIB, Nicolae şi Elena Ceauşescu au început o vizită de lucru în judeţul Bistriţa-Năsăud. Beneficiind de un însemnat volum de investiţii, acest judeţ a înregistrat, după cel de-al XIV-lea Congres al PCR, unul dintre cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare, "concretizat în adânci prefaceri înnoitoare care au schimbat fundamental înfăţişarea oraşelor şi comunelor sale". La această vizită au luat parte şi tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Primul oraş vi­zitat a fost Beclean, unde delegaţia oficială s-a deplasat la Întreprinderea Metalurgică din localitate, iar apoi la Întreprinderea de Covoare. Peste tot, Nicolae Ceauşescu i-a felicitat pe oamenii muncii, pe toţi locuitorii oraşului pentru rezultatele înregistrate şi le-a adresat urarea de "a realiza noi succese în întreaga lor acti­vitate". Următoarea etapă a vizitei a fost oraşul Năsăud, unde delegaţia oficială a vi­zitat Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice, precum şi Întreprinderea Textilă "Ţesătura" Năsăud.


SPORT DE MASĂ
În toamna anului 1989, până şi activi­tă-ţile sportive de amatori au fost subordonate promovării celui de-al XIV-lea Congres al PCR. La mijlocul lunii octombrie, peste 3.000 de tineri şi tinere din Sectorul 1 al Ca­pitalei au participat, pe Stadionul "Tineretului", la un festival sportiv de masă, organizat în cadrul amplelor manifestări organizate în Bucureşti şi în tot restul ţării, în cinstea viitorului congres al partidului. Timp de câteva ore, acolo au avut loc întreceri de cros, în cadrul cărora s-au remarcat câţiva tineri sportivi. Este vorba despre Irina Petre şi Adrian Co­mă­nescu, doi prichindei care au câştigat cursa organizată pentru categoria 10-12 ani. Deosebit de atractive s-au dove­dit a fi şi meciurile de handbal, volei, baschet, rugby şi minifotbal, precum şi demon­straţiile de gimnastică sportivă şi ritmică. Prota­goniştii au fost sportivi de performanţă de la Clubul "Triumf", dintre care o bună parte erau laureaţi ai campionatelor na­ţionale şi internaţionale. La fel de interesante s-au dovedit a fi şi concursurile de gimnastică de înviorare, precum şi cele de aeromodele şi paraşutism, cursele de ci­clism ori săriturile la plasa elastică.  


CAPITALA RAPORTEAZĂ
Într-o telegramă adresată tovarăşului Ni­co­lae Ceauşescu, conducerea Comitetului Mu­nicipal Bucureşti al PCR raporta: "In­dustria Capitalei a îndeplinit planul pe 3 ani şi 10 luni din actualul cincinal. Aceasta va per­mite obţinerea unei producţii suplimen­tare de peste 16 miliarde de lei, concretizată în produse de înaltă tehnicitate, solicitate atât de economia naţională, cât şi la export, fapt care a asigurat îndeplinirea înainte de termen a angajamentului asumat pentru întregul cincinal. De asemenea, planul de investiţii a fost realizat, cu o depăşire de peste 1 miliard de lei, la lucrările de construcţii-montaj, creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut fiind de 21,7%."


MEŞTEŞUGARII DE LA "ARTA APLICATĂ"
Într-o perioadă în care cele mai importante ramuri ale industriei socialiste se lăudau cu producţii-record la produse care nu puteau fi utilizate în mod direct, majoritatea populaţiei de rând beneficia de obiectele de zi cu zi, create de cooperativele meşteşugăreşti, axate pe producerea unei largi game de obiecte utile. Dintre acestea, foarte multe erau realizate de meşterii de la "Arta aplicată". Elena Baciu, coordonatoarea Compartimentului desfacere, declara în urmă cu exact 20 de ani: "Diversificarea continuă a articolelor produse de cooperatorii noştri constituie un obiectiv prioritar care, în această perioadă, s-a concretizat într-o bogată colecţie de gablonţuri şi artizanat. Concret, este vorba de peste 130 de modele de cercei, agrafe de păr, clipsuri şi coliere, executate din mase plastice în combinaţie cu alte materiale. Am diversificat, de asemenea, ceramica utilitară, prezentând cumpărătorilor o gamă diversă de servicii de ceai, vin, ţuică, scrumiere, puşculiţe, ghivece de toate mărimile, oale, platouri, farfurii etc."

×
Subiecte în articol: jurnalul zilei