16 iunie 1989

Presa scrisă a continuat să "informeze" despre vizita de lucru a secretarului general în sectorul agricol. Despre noutăţile de la Budapesta nu s-a dat nici o declaraţie pu­blică. Bucureştenii s-au delectat cu artişti populari aduşi din zece judeţe la Muzeul Satului.

PLURAL DE MAIESTATE
Ziarele au publicat reportajul despre ultima parte a vizitei de lucru făcută de Ceauşescu în unităţi agricole din judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova. Însoţit de Curticeanu şi David, Ceauşescu a aterizat cu elicopterul şi pe ogoarele din Rociu, Leordeni, Jugureni, Cornăţelu, Pucheni şi Gherghiţa. În pluralul folosit de regii şi împăraţii ce cuvântau ca trimişi ai lui Dumnezeu pe pământ, la capătul drumului, Ceauşescu a declarat: "Avem impresii bune despre culturile de orz şi de grâu. Am constatat că şi sfecla se prezintă bine. Şi din elicopter am văzut că, în general, recoltele sunt bune (...) am ajuns la convingerea că judeţul (Prahova n.r.) poate obţine o recoltă de peste 6.500 kg de grâu la hectar şi de peste 7.500 kg de orz la  hectar. Mă refer la media pe judeţ".

FAZA PE JUDEŢ LA TEATRUL ABSURDULUI
Copiind, aşa cum li se impunea, metoda şi stilul de lucru lansate de Ceau­şescu, primii se­cretari ai ju­deţ­e­l­or băteau, zi- lumină, câmpurile din subordine în campania agricolă de vară. Debarcau din maşinile ARO în echipă complexă: reprezentanţi ai  di­recţiei agricole, procuraturii, miliţiei şi presei judeţene. După ce făceau ochii roată şi dădeau mâna cu mecanizatorii şi demnitarii locali - ca Nicolae Ceau­şescu -, primii se­cre­tari ocheau cea mai arătoasă porţiune din­tr-un lan. Delimitau generos pro­ba metrului pă­trat de cultură, numă­rau spicele lui, apoi boabele celui mai mare spic. Cât făceau înmulţirile pe ca­ietele de indicaţii, nici cosaşii nu-i mai auzeai foşnind prin lan. Cât aţi raportat până acum? - tuna prim-secretarul către preşedintele cap-ului. Răspunsul coincidea cu tonele de ce­rea­le predate la bază - cam jumă­tate din plan  şi cam o treime din rezul­tatul înmulţirii tocmai finali­zate. Unde e restul? Ce-aţi făcut cu pro­duc­ţ­ia? - începea reprezentantul partidului în teritoriu să se răţoiască la pu­terea locală. În acest tea­tru al absurdului - cu cel puţin o repre­zentaţie pe zi -, următorul act era dispoziţia dată Procuraturii şi Miliţiei de anchetare a cazului. Ceva de rău tot se găsea. Şi se lăsa cu critici în plenarele judeţene.       

LA MUZEUL SATULUI - ZILELE CREAŢIEI POPULARE
Conform unei "tradiţii" - scrie Scânteia -, timp de zece zile la Muzeul Satului din Capitală s-a desfăşurat un complex de manifestări. Finalizat cu adunarea unor meşteri populari din judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Maramureş, Mureş, Olt, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vâlcea şi Vrancea.
Meşterii prezenţi şi-au expus spre vânzare lucrările. Şi-au demonstrat meşteşugul şi arta în faţa vizitatorilor. Spre deplina încântare a bucu­reşte­nilor iubitori de folclor, formaţii artistice de amatori au evoluat după programul anunţat.

ÎNŢELES DE FIECARE ELEV
Nu există elevi proşti sau neiubitori de carte ci doar profesori incapabili să se facă înţeleşi de fiecare elev. Acesta e mesajul articolului "A te face înţeles de fiecare elev", publicat sub sem­nătura unui profesor universitar de pedagogie. "S-au făcut şi se fac eforturi pentru găsirea celor mai adecvate tehnici de tratare diferenţiată în scopul reuşitei la învăţătură a tuturor copiilor,  a scris autorul.  Astfel s-a ajuns la concluzia că nu există copil normal din punct de vedere fizic şi psihic care să nu dispună de resursele intelectuale necesare activităţilor şcolare." Şi universitare, şi-ar completa optimistul pe­dagog concluziile de acum.

NOROCUL CHIBZUIŢILOR
Economisiţi la CEC! - a fost una dintre puţinele reclame ale vremii. Recomandat era  prin libretul de economii cu dobândă şi câştiguri. "Avantajul specific al acestui libret constă în faptul că pentru sumele depuse la CEC se acordă o dobândă de 2% pe an, din care 1, 5% în numerar fiecărui titular iar 0,5%, prin redistribuire, sub formă de câştiguri în numerar prin trageri la sorţi trimestriale." Norocul cel mare aducea 50.000 de lei.

AŞA DA, AŞA BA
Pe modelul gazetelor de perete din anii "instaurării puterii populare", ziarele încercau să folosească metoda exemplelor pozitive şi ne­gative în eficientizarea sarcinilor de plan. Faţă în faţă, în cotidianul România Liberă, au fost puse la "aşa da" - Combinatul de Îngrăşăminte Chi­mice "Azomureş" din Târgu-Mureş şi la "aşa nu" - Combinatul de Îngrăşăminte Chimice din Arad. În vreme ce primul este "o citadelă a res­pon­sa­bilităţii profesionale", la Arad "se ac­ţio­nează energic pen­tru redresarea situaţiei". Căci ară­denii înregistrau pierderi valorice "deo­sebit de mari la producţia de în­gră­şăminte precum şi cel mai mare con­sum de gaz metan pe tona de amoniac din întreaga industrie de profil."

AU TĂCUT DESPRE BUDAPESTA
Deşi, cel puţin la nivelul agenţiilor de presă, Bucureştiul fusese informat despre mani­festaţiile de la Budapesta, nici o ştire nu a apărut în presa z­i­lei. Reacţii au început să apară în zilele următoare. S-au anunţat, în schimb, înc­heie­­rea discuţiilor la nivel înalt sovieto-vest-gemane, a şedinţei comune de la Belgrad a celor două camere ale RSFI şi a plenarei CC al PCC din Cehoslovacia. În legătură cu noutăţile belgră­dene, Agerpres a precizat că în ultimii trei ani Iugoslavia a alocat 8, 3 mi­liarde de dolari pentru plata dobân­zilor datoriei externe.