x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

16 octombrie 1989

0
Autor: Vasile Surcel 16 Oct 2009 - 00:00

"Marele Ctitor al Metroului" a fost omagiat de muncitorii care lucrau la acest obiectiv. Ion Coman l-a primit în audienţă pe adjunctul ministrului Apărării din Mozambic.



"TATĂL" METROULUI
De câţiva ani buni, propaganda oficială îi acorda lui Nicolae Ceau­şes­cu tot felul de titluri onorifice, care mai de care mai pompoase. Ală­turi de "Măraţul Cârmaci" şi "Erou între eroii neamului", el mai era "Primul miner al ţării". Iar la mijlocul lunii octom­brie, cineva nu s-a sfiit să-l ridice la rangul de "Ctitor al Metroului bucu­reş­tean". Atunci, efemerul titlu de glorie i-a fost acordat de unul dintre muncitorii care lucrau la acest obiectiv de importanţă naţională. "Ne-am angajat într-o muncă eroi­că. Eroii sunt printre noi. Dar nu pu­tem uita că primul ctitor al Me­troului este însuşi tovarăşul Nicolae Ceauşescu care, în toţi aceşti 14 ani, de când noi lucrăm, s-a aflat continuu printre noi, dându-ne indicaţii preţioase", declara la 16 octombrie 1989 Alexandru Torok, muncitor specia­list în cadrul Secţiei de lucrări miniere nr. 3, din cadrul şantierului Metrou-Bucureşti.
În continuare, proletarul-specia­list Totock propunea implicarea mai directă a factorilor din conducerea unităţii în "lucrările de execuţie", dar şi "intensificarea muncii politico-or­ga­nizatorice în toate sectoarele, luarea de măsuri pentru creşterea rolului organizaţiilor de partid în du­cerea la bun sfârşit a sarcinilor de producţie".


SALUTĂRI DIN MOZAMBIC

Ion Coman, membru al CC al PCR l-a primit pe generalul maior Eduardo Da Silva Nihia, membru al Biroului Politic al CC al Partidului "FRELIMO", adjunct al ministrului Apărării Na­ţio­nale şi comisar politic naţional al For­ţelor Armate ale Republicii Populare Mo­zambic, care a efectuat o vizită în ţa­ra noastră. Cu acest prilej au fost tri­mise tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al PCR şi preşedinte al Republicii Socialiste România, un salut călduros şi cordiale urări din partea tovarăşului Joaquim Alberto Chisano, preşedintele partidului "FRELIMO", preşedintele Republicii Mozambic. În timpul întrevederii au fost eviden­ţia­te bunele relaţii dintre partidele, po­poa­rele şi armatele celor două ţări, re­la­ţii care se dezvoltă în spiritul în­ţe­le­gerilor convenite la cel mai înalt ni­vel. La intrevedere a parti­cipat şi gene­ralul locotenent Ilie Ceau­şescu, adjunct al ministrului Apărării Naţionale şi secretar al Consi­liului Politic Superior al Armatei.      


FRUNTAŞI ÎN PRODUCŢIA NAVALĂ
Întreprinderea de construcţii nava­le şi prelucrări la cald din Drobeta-Turnu Severin s-a situat în ultimii trei ani pe primele locuri ale întrecerii socialiste. Raportat la anul 1986, în anul 1989, producţia marfă industrială a crescut cu 118,3 la sută. În această perioadă s-au livrat suplimentar, ca produse fizice trimise la export, "un ponton cap de pod, un ponton tubular, o şalandă de 600 metri cubi, o macara navală de 25/32 tone forţă, un şlep de 1.500 tdw, un remorcher de 2x1.200 CP, trei barje de câte 200 de tone fiecare, un ponton şi încă o şalandă de 600 de metri cubi. Tutu­ror acestora li s-au adăugat 16.500 tone/an de piese forjate. De asemenea, au fost puse în funcţiune mai multe noi capacităţi de producţie de echipamente şi construcţii navale. Au existat totuşi şi anumite neajunsuri. Printre acestea s-a numărat faptul că planul de investiţii nu s-a realizat decât în proporţie de 91,5 la sută, be­neficiul rea­lizat s-a cifrat la doar 89,4 la sută, iar cheltuielile totale la 1.000 de lei producţie-marfă realizată au fost de 108,9 la sută, în timp ce cheltuielile materiale, de 116,9 %."  


ŢĂRII CÂT MAI MULT PORUMB
Mijlocul lunii octombrie marca perioada de vârf a recoltării culturilor de porumb. Diversitatea condiţiilor din fiecare zonă în parte făcea ca raportările oficiale să cuprindă, obli­­gatoriu, două "rubrici" separate: culturi irigate şi neirigate. Înscrise în prima categorie, judeţele Olt, Călăraşi, Vâlcea şi Dolj raportau atunci realizarea unor recolte cuprinse între 31.500 kilograme la hectar (IAS Piatra Olt) şi 30.300 kilograme la hectar (CAP Tunarii Vechi-Dolj). În cazul culturilor neirigate, producţiile raportate erau considerabil mai mici. Astfel, judeţele Bihor, Mureş, Arad, Tulcea, Neamţ, Timiş, Vrancea raportau recolte cuprinse între 26.230 kilograme la hectar (CAP Crişana Sântandrei-Bihor) şi 20.500 kilograme la hectar (CAP Pufeşti-Vrancea).  


SUCCESE DE SEAMĂ ÎN DEPĂŞIREA PLANULUI
La data de 16 octombrie 1989, Comitetul Judeţean Bihor al PCR anunţa printr-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu îndeplinirea planului pe trei ani şi zece luni la producţia-marfă, ceea ce crea posibilitatea realizării până la sfârşitul lunii octombrie a unei producţii suplimentare de peste 1,7 mi­liarde de lei. Această depăşire de plan era concretizată în livrarea peste prevederi a unor însemnate cantităţi de lignit, energie electrică pe bază de cărbune, alumină, mobilier din lemn, utilaj chimic, lacuri şi vopsele, ciment ori prefabricate din beton armat.   


"BOEING" LA TIB
Cu toate că România nu mai importa de mult timp mai nimic, TIB a demonstrat că totuşi ţara noastră mai prezenta un anumit interes pentru străinătate. Participant la Târgul Internaţional Bucureşti, Kay R. Kuhlman, directorul expoziţiei naţionale a Statelor Unite ale Americii, a declarat: "Prezenţa celor 13 expozanţi americani la această manifestare de prestigiu constituie încă o dovadă a largului interes ma­nifestat de firmele din ambele ţări pentru a intensifica schimbul de mărfuri şi cooperarea în producţie, reciproc avantajoase. Actuala ediţie a TIB are loc în condiţiile în care România şi-a achitat integral datoria externă, ceea ce a întărit încrederea firmelor americane pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu ţara dumneavoastră. În acest sens, există multiple posibilităţi de dezvoltare a schimburilor comerciale şi de extindere a relaţiilor de coope­rare". Printre expozanţii americani de seamă veniţi la această ediţie a TIB se numără şi compania "Boeing", care este interesată de cooperarea cu România. Dar şi "General Electric", care prezintă noutăţi în domeniul turbogeneratoarelor de mare putere cu abur, turbine energetice cu gaz, dar şi aparatură medicală de diagnosticare. Cu aceeaşi ocazie, Kay R. Kuhlman a mai afirmat: "Primele contacte cu întreprinderile româ­neşti sunt încurajatoare şi credem în succesul deplin al activităţilor pe care le vom desfăşura la actuala ediţie a TIB".  
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de