Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începuse luna noiembrie, botezată în popor şi Brumar sau Promorar. "Nici o comună fără brutărie" părea să fie sloganul zilei. S-a aplicat, potrivit oficiosului PCR, Scînteia, cu succes, în judeţul Covasna. Inspectoratul General de Miliţie avertiza şoferii şi pietonii despre condiţii specifice de trafic pe timp de toamnă. La Muzeul de Artă al Republicii a debutat "Toamna muzeală".
ULTIMUL NOIEMBRIE
Începuse luna noiembrie, botezată în popor şi Brumar sau Promorar. Se înteţeau frigul, ploile şi vântul. Mirosea a iarnă. În cântecele bătrâneşti, un personaj funest, întruchipare a acestei luni, săruta florile, ofilindu-le. Partidul Comunist se pregătea de Congres, al XIV-lea din istorie, şi ultimul. Mulţi dintre membrii PCR-ului se pregăteau însă mai degrabă de Sărbătorile de iarnă. Şi vinul începuse să se limpezească în butoaie, de unde denumirea de lună a vinului (Vinar sau Vincer). În urmă cu o zi se sărbătorise şi ziua sfinţilor Cosma şi Damian, Vracevul, cum îi ziceau românii.
COVĂSNENII, FRUNTAŞI PE "RAMURA" DE BRUTĂRII
"Nici o comună fără brutărie" părea să fie sloganul zilei. S-a aplicat, potrivit oficiosului PCR, Scînteia, cu succes, în judeţul Covasna. Ba unele localităţi aveau şi câte două brutării, scria, chiar de la faţa locului, corespondentul ziarului. Astfel încât 70.000 de ţărani cumpărau pâine cu adaos de cartofi, "de calitate superioară". Se imita "procesul" casnic, cu pită pregătită la cuptor, unde se ardeau lemnele de pădure. La Zagon, fiecare cooperativă deţinea o brutărie. CAP-ul şi cooperativa de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfurilor ofereau zilnic pâine proaspătă celor 2.500 de locuitori ai comunei. Realizarea era locală, dar indicaţia venise tot de la centru, mai scria presa vremii. Cine altul decât "Tovarăşul" cuvântase despre "preocuparea de a ridica pe noi trepte calitative viaţa locuitorilor din mediul rural"?
SFATURI RUTIERE
Inspectoratul General de Miliţie avertiza şoferii şi pietonii despre condiţii specifice de trafic pe timp de toamnă. Se înmulţiseră în ultimul timp accidentele provocate de condiţiile meteo nevaforabile (ploi, vânt, ceaţă, mâzgă pe şosele). Se recomanda posesorilor de automobile să facă revizia sistemelor de climatizare, dezaburire, iluminare, mecanismelor de frânare şi a stării pneurilor. Pentru biciclete şi căruţe se cerea, conform legii, folosirea catadioptriilor şi a plăcuţelor reflectorizante. Persoanelor în vârstă li se recomanda mai multă prudenţă la traversarea şoselelor. La fel şi bicliştilor, la depăşiri. Un caz grav se petrecuse chiar la sfârşitul săptămânii. În Marghita (jud. Bihor), o persoană fusese spulberată de o maşină când virase la stânga, fără să se asigure. Pentru şoferii începători - "multă prudenţă", informa Miliţia rutieră.
TOAMNA MUZEALĂ
La Muzeul de Artă al Republicii s-a desfăşurat "Ziua Muzeului Colecţiilor de Artă", în cadrul manifestărilor "Toamnei muzeale". De dimineaţa, de la ora 11:00, începuse vernisajul unei expoziţii de pictură cuprinzând lucrări ale membrilor cercului de artă plastică al copiilor şi şcolarilor. Mai apoi, la 16:30, s-a desfăşurat o altă expoziţie, sub genericul "Colecţii şi colecţionari de artă din Bucureşti". În sfârşit, regalul artistic se încheia prin prezentarea celei mai recente donaţii, făcute muzeului de către Artemiza şi dr Mircea Petrescu. Colecţia de picturi a acestora se adăuga astfel altor 33 de colecţii ale Muzeului. Şi Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" prezenta lucrări plastice, la sala Atelier. Mihaela Şchiopu, studentă, expunea desene inspirate din poemele lui Mircea Ivănescu.
10 ANI DE CĂLĂTORII ÎN SUBTERAN
Trecuseră zece de când se inaugurase primul tronson al metroului bucureştean. La "ceas de bilanţ", Întreprinderea de Exploatare Metroul Bucureşti se lăuda cu 57,3 kilometri de cale dublă, 40 de staţii şi peste 1,3 miliarde de călători. Zi de zi, mai spuneau cifrele, un milion de bucureşteni (un sfert din utilizatorii de atunci ai transporturilor în comun) circulau pe sub pământ. Între timp, se dăduse în folosinţă şi magistrala a III-a, la Gara de Nord. Mulţi o preferau, pentru că le scurta drumul cu 20 de minute. Cele mai solicitate staţii erau, în funcţie de numărul de călători, Unirii I (58.000), Gara de Nord (55.000), Sălăjan (49.000), Universitate (42.000), Unirii II (40.000) şi Eroilor (39.000). Cele mai încărcate luni erau noiembrie, decembrie, februarie şi martie. Pe timp de vară, în luna august, criculau cei mai puţini călători. Liniile Leontin Sălăjan-Policolor şi Basarab-Pajura urmau să fie date în folosinţă, la rându-le, conform planului, în 1991.
REALIZĂRILE ŞI PROIECTELE LUI ALEXANDRU PIRU
De curând, Alexandru Piru, critic literar, lansase volumul "Critici şi metode". Despre ultimul sa lucrare, adevărat îndrumar pentru colegii de breaslă mai tineri, profesorul declara ziarului Informaţia Bucureştiului: "Criticul trebuie să-şi găsească singur anumite principii după care să se călăuzească în activitatea sa, să analizeze cartea, nicidecum să ne propună metoda de acces. În cartea mea am dat exemple de critici şi istorici literari cu diverse metode sau fără nici o metodă, care analizează literatura contemporană şi cu ce rezultate o fac. Deci m-am ocupat de noutăţi în materie de exegeză literară." În paralel, Piru lucrase în ultimul timp şi la studii despre reprezentanţi ai generaţiei tinere de poeţi, precum Mircea Cărtărescu, Gheorghe Cuşnarencu, Al. Cistelecan, Ioan Buduca, Radu G. Ţeposu. Şi volumul "În jurul lui Eminescu" era gata. În pregătire se afla şi un studiu amplu dedicat lui Vasile Alecsandri.
Citește pe Antena3.ro
