Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Faptele de muncă şi telegramele adresate lui Nicolae Ceauşescu au fost subiecte incontinente de presă. Egon Krenz, noul lider al comuniştilor est-germani, a declarat că socialismul este singura alternativă a capitalismului.
CEAUŞESCU, REALES!
Presa a publicat telegrame adresate lui Ceauşescu de participanţii la conferinţele de dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor comunale şi orăşeneşti de partid. Realegerea lui Ceauşescu în funcţia supremă la Congresul al XIV-lea al PCR a fost decizie unanimă la Huedin (Cluj), Aţel (Sibiu), Filiaşi (Dolj), Buţimanu (Dâmboviţa), Baia Sprie (Maramureş), Vutcani (Vaslui), Bustuchin (Gorj), Aleşd (Bihor), Haţeg (Hunedoara), Ianca (Brăila), Băneasa (Galaţi), Panciu (Vrancea), Crăciuneşti (Mureş), Olăneşti (Vâlcea), Plopiş (Sălaj), Racova (Bacău), Dersca (Botoşani), Gheorghe Doja (Ialomiţa), Plăieştii de Jos (Harghita) ş.a.m.d.
KRENZ ŞI NEAMESTECUL ÎN TREBURILE INTERNE
Schimbările din conducerea comuniştilor est-germani n-au avut nici pe departe interpretările actuale.
Discursul noului lider Egon Krenz i-a plăcut atât de mult lui Ceauşescu, încât i s-au acordat spaţii substanţiale în presa română. "Urmăm fără şovăială legea istoriei, anume că socialismul este singura alternativă umană la capitalism", spusese acesta.
Mărturisea că simţise o "înăsprire a contradicţiiloră, dar scopul i-a rămas clar: "construirea în continuare a socialismului în RDG", care "este şi rămâne un stat suveran".
Pe placul lui Ceauşescu a fost şi luarea de poziţie a lui Krenz împotriva amestecului în problemele interne ale RDG.
Scînteia îi citează astfel protestul: "Dau aici glas solicitărilor şi protestelor cetăţenilor RDG, exprimate în numeroase convorbiri avute în ultimele zile şi săptămâni, care cer guvernului de la Bonn şi mijloacelor de informare în masă de acolo să nu se mai amestece în treburile interne ale RDG".
EXPRES LA SUPERLATIV
Ancheta "Aspecte cu plus şi minus din unele unităţi comerciale din Târgovişte", publicată în penultima pagină a României Libere, cam seamănă cu conţinutul emisiunii "Actualitate românească" de la Radio Europa Liberă.
Echipa de control al oamenilor muncii de la Întreprinderea pentru utilaj petrolier Târgovişte a dat un "raid" prin unităţile comerţului socialist din localitate. Şi iată ce-a găsit: la magazinul de legume şi fructe din Piaţa 1 Mai "cumpărătorii nu prea aveau ce să aleagă", iar la magazinul de pescărie "congelatorul în care se află peşte se dezgheaţă lent, lăsând să se prelingă pe ciment un lichid dizgraţios"; la toneta CAP Târgovişte "ceapa este deja încolţită, sfecla roşie s-a murat deja de la sine în lăzi, iar varza albă are "cămaşa cam şifonată"; la unitatea "Gospodina", "rarii vizitatori" sunt întâmpinaţi cu ridicări din umeri, căci "în vitrină se află doar o porţie de salată orientală aruncată pe un platou răzleţ".
Spre comparaţie apare şi o unitate model: Autoservirea Expres Muntenia, unde "în vitrinele calde sunt etalate patru feluri de ciorbă, tocană de cartofi, mazăre cu carne şi multe preparate pe bază de peşte".
BUCUROŞI DE BULGARIA
Au continuat "Zilele culturii româneşti în R.P. Bulgaria". O expoziţie de carte românească (nominalizaţi au fost doar autorii Nicolae şi Elena Ceauşescu) şi una de artă plastică ("rolul principal revine omului şi eforturilor sale de creaţie") au fost organizate la Sofia. În capitala Bulgariei, Plovdiv şi Veliko Târnovo au prezentat spectacolecu ansamblul de balet al Teatrului de operă din Timişoara, Teatrul "Maria Filotti" din Brăila şi cvartetul "Serioso" al Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti.
Artiştii trimişi să reprezinte România peste hotare s-au bucurat şi de Bulgaria.
"ATLANTIS" ÎN COSMOS
Echipajul alcătuit din cinci astronauţi al navetei ameriane "Atlantis" a plasat pe orbită sonda interplanetară "Galileo" cu propulsie nucleară spre planeta Jupiter. Oamenii de ştiinţă americani au apreciat că îşi va îndeplini misiunea în 1995. Atunci va fotografia şi va efectua o serie de cercetări asupra lui Jupiter şi sateliţilor săi. După şase ani, pământenii vor afla noutăţile investigate.
PE URMELE LUI BADEA CÂRŢAN
"În dezbaterea naţiunii, documentele pentru Congresul al XIV-lea" a fost rubrică de sezon în presa românească. Iar "Modernizarea localităţilor - cauză şi datorie a fiecărui cetăţean", unul dintre genericele revistei Flacăra. "Acoperit" cu un reportaj din Cârţişoara, satul lui Badea Cârţan. După ce primăriţa Ana Trîntor a făcut faţă intervievatorului, cu cifre şi date despre progresul continuu al comunei, reporterul încheie cu o invitaţie către cititori: "De vă veţi abate prin Cârţişoara, rezervaţi-vă o oră, dacă nu puteţi mai mult, şi intraţi în Muzeul Badea Cârţan, de fapt un muzeu al întregii comune.
Veţi vedea printre altele liste şi fotografii de tineri, care în 1877, în 1916 şi-au părăsit liniştea şi rostul de acasă şi au trecut noaptea munţii să pună alături de toţi românii mâna pe armă pentru ţară".
Că Badea Cârţan, de dragul cunoaşterii, a hălăduit prin lume, nestingherit de autorităţile vremii sale, nu era însă exemplu educativ în "lumina" documentelor pentru congres!
Citește pe Antena3.ro
