26 octombrie 1989

A luat sfârşit Plenara lărgită a CC al PCR, cu "magistrala ex­punere" a "Tovarăşului" - program de muncă şi ac­ţiu­ne "revoluţionară". A început "Săp­tă­mâ­na Economiei", cu genericul "125 de ani de activitate CEC". În Cehoslovacia şi Bulgaria, Festivalul "Zilelor culturii româneşti".


DEMOCRAŢIE ŞI AUTOAPROVIZIONARE
S-au încheiat lucrările Plenarei lărgite a CC al PCR, des­făşurată în sala Ateneului Român din Bucureşti. În cadrul dez­baterilor înscrise pe ordinea de zi s-a hotărât "în una­ni­mitate ca Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu «cu privire la problemele socialismului, ale activităţii ideo­­lo­gi­ce, politico-educative, de dezvoltare a conştiinţei re­vo­lu­ţionare, de formare a omului nou, constructor conştient al socialismului şi comunismului în România» să fie adop­tată ca program de muncă şi acţiune re­vo­lu­ţio­nară al întregului popor, să stea la baza întregii activi­tăţi de înfăptuire a cutezătoarelor obiective de dezvoltare economico-socială a României".
Totodată, CPEx al CC al PCR a fost desemnat să întocmească un program de măsuri "pentru tradu­cerea în viaţă a ideilor, orientărilor şi sar­cinilor" din expunerea ce s-a bucurat de "înaltă apreciere". Pe ordinea de zi a fost şi adoptarea (în unanimitate) a "Programului pri­vind autoconducerea şi au­to­a­pro­vizionarea pentru asigurarea bu­nei apro­vi­zionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum pe anul 1990". În apogeul de­mo­cra­ţiei, cel din urmă program urma a fi su­pus dezbaterii Marii Adu­nări Naţionale.


SĂPTĂMÂNA ECONOMIEI
A început "Săptămâna eco­no­miei" sub genericul "125 de ani de activitate CEC". Pe 26 octombrie a fost şi "Ziua elevului econom". Ma­nifestări specifice "menite să contribuie la educarea tinerei ge­neraţii în spiritul economiei" au marcat evenimentele.
În urmă cu 20 de ani era "remarcabilă preocuparea consiliilor po­pulare ca încă din faza de pro­iectare a noilor cartiere şi ansambluri de locuinţe să se prevadă şi spaţii corespunzătoare pentru unităţi CEC". Astfel că, în 1989, erau nu mai puţin de 10.377. Potrivit presei, sute de mii de cetă­ţeni economiseau pe obligaţiuni CEC. Iar elevii aveau la dispoziţie librete speciale, foi, timbre şi cecuri de economii şcolare. Finalul "Săptămânii economiei" era pre­văzut pe 31 octombrie - "Ziua mondială a economiei".


ZIUA NAŢIONALĂ A AUSTRIEI
S-au împlinit  34 de ani de când Parlamentul de la Viena a desemnat Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a Austriei. Ocazie cu care preşedintele Ro­mâ­niei a transmis preşedintelui Kurt Waldheim "felicitări cordiale şi cele mai bune urări de fericire şi prosperitate pentru po­po­rul austriac". "Extinderea în conti­nuare a re­la­ţiilor dintre cele două ţări, prin fructificarea po­si­bi­lităţilor existente, lărgirea şi diversificarea cooperării economice, creşterea volumului schimburilor comerciale, precum şi intensificarea legăturilor culturale" corespundea "intereselor puternice ale poporului nostru, cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale", a fost comentariul Scînteii.  
De ziua Austriei, ambasadoarea Berta Braun a oferit o recepţie. Singurul român menţionat în co­mu­nica­te­le de presă a fost Nicolae Giosan, pr­e­şe­dintele Marii Adu­nări Naţionale.


CEHOSLOVACIA SUB VRAJĂ
Pentru festivalul "Zilelor culturii româneşti" în Cehoslovacia, An­samblul folcloric "Carpaţi" din Câmpulung Muscel a făcut un turneu de spectacole în raionul Zvolen, regiunea Slovacia Centrală. La Institutul de Teatru din Praga s-au întâlnit compozitori şi muzicologi români şi cehoslovaci. Românii au susţinut comunicarea "Valori şi aspecte ale muzicii ro­mâneşti contemporane", ur­mată de audiţii. Din relatarea cores­pondentei la Praga, reiese că solii culturii româneşti ţineau primele pagini ale cotidienelor cehoslovace şi erau subiect principal de radio şi televiziune.


FESTIVALUL EXPOZIŢIILOR ÎN BULGARIA
Manifestările "Zilelor culturii româneşti" au continuat şi în Bulgaria. Turneul ansamblului de balet al Teatrului de Operă din Timişoara ajunsese în oraşele Stara-Zagora şi Ruse. Potrivit buletinului Agerpres publicat de Scînteia, de interes s-au bucurat şi expoziţiile de fotografii şi discuri, artă plastică de carte românească organizate la Sofia. La cea din urmă s-au expus 700 de volume din toate domeniile activităţii editoriale româneşti. În afară de "Tovarăşul" şi "Tovarăşa" nici un alt autor n-a fost menţionat.


SPONTAN FINAL ÎNSUFLEŢIT
La încheierea Plenarei CC al PCR, "To­va­răşul" şi "Tovarăşa" au avut parte şi de o "însufleţită demonstraţie de dra­goste şi ataşament". Se făcea că în Piaţa Republicii apăruse "o ima­­gine profund re­velatoare a uni­tăţii strânse a tutu­ror ce­tă­ţenilor patriei în jurul gloriosului nostru partid". Veniseră aşa, de drag spontan, bu­cu­reştenii să-şi "manifeste direct de­plina aprobare faţă de tezele, ideile şi orientările, de excepţională în­sem­nătate teoretică şi practică, cu­prinse în Expunerea secretarului general al partidului". Cu nelipsitele portrete. Cu flori şi calde omagii pentru "primul fiu al ţării" şi nelipsita-i pereche.
Cât a costat "însufleţirea", a fost secretul secţiilor de propagandă.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna