Nicolae Ceauşescu l-a primit pe Heman Benny Mochtan, ambasadorul Republicii Indonezia. Au continuat "succesele" şi adeziunile oamenilor muncii din toată ţara. Film nou în cinematografele bucureştene.
MINERII, OAMENI NOI
Colectivul de muncă de la Întreprinderea Minieră Căpeni din Baraolt era fruntaş în "întrecerea socialistă": depăşise sarcinile de plan la producţia-marfă cu 6,7%. Şi cu "importante" economii de metal, combustibil şi energie electrică, producţia suplimentară fiind efectul creşterii productivităţii muncii (105,9% pe primele 9 luni ale anului). Pentru ziar, directorul întreprinderii a declarat că minerii erau preocupaţi de folosirea integrală a capacităţilor de producţie, de reducerea cheltuielilor materiale la 1.000 lei producţie-marfă (indicator la care întreprinderea înregistra economii de 8,4 lei).
S-ar zice, citind asemenea ştiri, că pe minerii de-atunci nu-i interesa nici leafa, nici nevasta şi copiii, nici unde-şi vor petrece revelionul, ci doar... soarta economiei naţionale!
ARMATA CELOR 50.000
Din Scînteia aflăm că, pentru "înfăptuirea ritmică a obiectivelor cuprinse în programul de măsuri de modernizare şi organizare a producţiei, cât şi a produselor de tehnică nouă, de calitate superioară", în judeţul Mureş erau antrenaţi peste 50.000 de oameni ai muncii. Printre ei, specialişti, cercetători, economişti, analişti şi cadre didactice din învăţământul superior, interesaţi de soluţii cu mare eficienţă economică. Pe baza lor, o singură întreprindere obţinuse un spor de producţie-marfă în valoare de peste 1,1 miliarde lei, din care producţia de export reprezenta 534,9 milioane lei. Ce şi cui au exportat?... secret de producţie!
CEC-UL, TERMOMETRU AL CREŞTERII BUNĂSTĂRII
În Capitală au continuat manifestările dedicate "Săptămânii Economiei". A fost ziua simpozionului organizat de Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) sub genericul "125 de ani de activitate CEC".
S-a "subliniat" şi cu această ocazie că, în timpul scurs de la Congresul al IX-lea, soldul general al economiilor băneşti păstrate de populaţie a crescut de 22,7 ori, iar numărul libretelor de economii de 5,7 ori. În plus, efectele acţiunii de majorare a retribuţiilor, sporirea veniturilor obţinute de ţărănime, majorarea consecventă a pensiilor s-au "materializat" în venituri suplimentare depuse la CEC . Bancherii epocii au încheiat cu o telegramă adresată "Tovarăşului" şi "angajamentul de a nu precupeţi nici un efort" în sarcinile lor.
OFICIAL LE MERGE BINE
La Ambasada RS Cehoslovacă a avut loc o recepţie organizată de ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Jan Papp, cu prilejul împlinirii a 71 de ani de la crearea statului cehoslovac independent. La eveniment au participat Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim vice-prim-ministru al guvernului, miniştri, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti. Cu acelaşi prilej, la cinematograful "Studio" din Capitală a fost "Gala filmului cehoslovac".
Oficial, ca şi surata România, Cehoslovacia păşea - un singur gând, o singură voinţă - spre comunism. Nimic despre protestele tot mai dese şi contestatarii tot mai numeroşi din marile oraşe ale ţării vecine şi prietene.
ÎNTÂLNIRI ÎNALTE
Nicolae Ceauşescu l-a primit pe Heman Benny Mochtan, ambasadorul Republicii Indonezia, care şi-a încheiat misiunea în România. Relaţiile de colaborare între România şi Indonezia au fost elogios prezentate. Cu "dorinţa de a se acţiona în continuare în interesul reciproc, al cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale".
La nivel înalt, a fost semnat la Bucureşti şi protocolul privind schimbul de mărfuri şi servicii între România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia pe anul 1990. Din partea română a fost parafat de Mihail Micu, adjunct al ministerului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, iar din partea iugoslavă de George Hagi Mihailovici, adjunct al secretarului federativ pentru relaţiile economice cu străinătatea.
O NOUĂ REALIZARE CINEMATOGRAFICĂ
La cinematograful Pacea, filmul "Studio în căutarea unei vedete", în regia lui Nicolae Corjos făcea sala plină. Potrivit cronicilor, pelicula s-ar fi putut intitula "Cenuşăreasa şi cei şapte cascadori", deoarece în scenariul acestei comedii autohtone existau atât cei şapte fraţi (cascadori!) cât şi o Cenuşăreasă. Nimeni alta decât inimoasa secretară de platou la studiourile Buftea, care visa la titlul de stea pe marile ecrane, interpretată de debutanta Mihaela Telea. Prestaţia debutantei era sprijinită de greii şcolii româneşti de actorie. "Dialogul amuză des, scheciurile au o anume vioiciune şi un pitoresc, datorat, mai ales unor actori ca Dorina Lazăr (garderobiera Fiffy), Valentin Uritescu, portarul, detectiv păgubos, Mihai Mereuţă, un maşinist sfătos, Mitică Popescu - un regizor coleric, Emil Hossu - un regizor dimpotrivă, calm-calm, secondat de un asistent care pune beţe în roate scenaristului prea idilic, personaj interpretat de Dan Puric", se scria în cronica din revista Cinema