x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

30 octombrie 1989

0
Autor: Adela Cristina Teodorescu 30 Oct 2009 - 00:00
Judeţele Mehedinţi şi Alba au raportat împlinirea înainte de termen a sarcinilor economice pe plan industrial. Din 1990, România avea să îşi reia locul ocupat în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. O nouă apariţie editorială la Sănătatea.


FRUNTAŞII DE LA PORŢILE DE FIER
12 întreprinderi industriale din judeţul Mehedinţi au obţinut de la începutul anului o producţie netă suplimentară în valoare de peste 46 milioane de lei. Printre fruntaşi se numărau energeticienii hidrocentralelor "Porţile de Fier" 1 şi 2, colectivele întreprinde­rilor minieră şi forestieră de exploatare şi transport Orşova, mecanică de armături şi pompe şi de aparate de măsură şi control Drobeta-Turnu Severin. În plus, Întreprinderea Electrocentrale "Porţile de Fier", care a reuşit ca "în perioada menţionată să se economisească la cheltuielile materiale mai mult de 10 milioane de lei".
Curentul se realiza, prin urmare, peste plan, dar unde se scurgea acesta? Căci întreruperile de electricitate, o dată cu venirea frigului, erau tot mai dese.


RECUPERARE, RECICLARE, REFOLOSIRE!

În domeniul modei nu se vorbea numai despre cele mai noi materiale şi modele, ci şi despre modalităţi de creare a unei garderobe noi prin refacerea unor haine ieşite din tendinţe. Doamnele şi domnişoarele erau sfă­tuite să nu arunce bluzele şi rochiile care nu le mai plăceau, mai ales dacă acestea erau croite din ţesături de fire natu­rale, şi primeau câteva idei practice de re­în­no­i­re a garderobei. "Unei rochii ce a avut un rever cu guler închis faceţi-i următoarea modificare: decoltaţi-o uşor şi lejer pe lângă gât, apoi adăugaţi-i un guler gen coleretă din material asortat şi plisat mărunt" - indicau redactorii revistei Femeia. O variantă pentru bluzele demodate, cu decolteu în V, era ataşarea unui volan "tăiat pe bie". "Fixat în cusătura mânecii, acest volan lejer, inegal ca lungime, acoperă doar jumătate din celălalt umăr şi este asortat culorii bluzei."


PLANURI MARI ÎN LOCALITĂŢI MICI
Pentru ca oamenii din întreaga ţară să nu rateze armonia "societăţii multilateral dezvoltate", în presa vremii apăreau reportaje despre "înflorirea" satelor şi comunelor. Reporterul de la Flacăra declara fără sfială că  "a luat contact nemijlocit cu pulsul actual al trecerii comunei Coteşti prin timpul incandescent al patriei socialiste". Cine dorea să-i fie alături avea la dispoziţie "o bogată paletă de piese şi documente integrate armonios în colecţia muzeistică, altfel spus un veritabil muzeu de suflet, apartenenţă şi emancipare". În dialogul ("despre prezentul şi viitorul comunei") cu primarul Petrică Spanţu, excelentele podgorii de vin apar eclipsate de  producţia industrială a comunei. La sfârşitul următorului cincinal aceasta urma să fie mai mare cu aproape 20 milioane de lei. Se anunţau ritmuri mari în industria mică şi prestări de servicii, prin noile unităţi ce aveau să fie date în folosinţă: croitorie, patiserie, cizmărie, depanare electro-casnică, unitate de pre­pa­ra­rea sucurilor naturale.
Bucurii şi pentru "forţa de muncă" - 30 de apartamente de la IAS şi sute de case  "îndeobşte noi sau supuse modernizării" se înălţaseră în comună.


MERITELE GÂNDITORULUI
Din ianuarie 1990, România avea să îşi reia, pentru a treia oară, locul la masa de dezbateri a Consiliului de Securitate al ONU. Ţara urma să ocupe "fotoliul de membru nepermanent al importantului loc de dezbateri şi decizii al organizaţiei mondiale" pe temeiul unei  îndelungate, laborioase şi susţinute activităţi anterioare. Meritele aparţineau, în fapt, lui Ceauşescu. "Numele României este scris pe atâtea acte, pe atât de multe documente intrate în bibliotecile lumii pentru a lumina, la flacăra timpului, o nedezminţită atitudine constructivă, o înţelepciune de a te concentra pe ce ai de făcut la tine acasă şi de a te gândi la ce poţi face pentru mai binele omenirii", deoarece "primul fiu al ţării" era... "gânditor genial"!


SFATURI SĂNĂTOASE ŞI EROI DE DESEN ANIMAT
Revista Sănătatea a lansat suplimentul Sănătatea copiilor, destinat elevilor şcolilor generale. Publicaţia cuprindea cuvinte încrucişate, povestiri, caricaturi, glume, epigrame, versuri umoristice şi cunoştinţe despre corpul omului, prezentate de scriitori, caricaturişti, enigmişti şi umorişti colaboratori. Aici, cei mici se puteau delecta chiar şi cu imagini ale mult adoraţilor eroi de desen animat pe care apucau să-i vadă preţ de doar câteva minute la tv la sfârşit de săptămână: Pantera Roz, Pluto, Chip şi Dale, Piggy etc.
Cei care dezlegau careurile din Sănătatea copiilor puteau să trimită soluţia pe adresa redacţiei (până la data de 15 decembrie 1989, termen prelungit la cererea cititorilor), înscriindu-se astfel în "cursa" pentru unul din următoarele premii: 10 ceasuri de mână "marca OREX" şi 10 abonamente gratuite la revista Sănătatea pe anul 1990.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de