Jurnalul zilei: 14 ianuarie 1989

Cu  întârziere de o săptămână,  membrii Academiei RSR s-au reunit într-o şedinţă solemnă, de omagiere a Elenei Ceauşescu.

Şedinţă solemnă la Academie
 Primul a luat cuvântul Radu Voinea, preşedintele înaltului for. Apoi, politicienii membri atât în CPEx, cât şi în Academie şi-au făcut datoria de a-şi omagia superiorul ie­rarhic. Rând pe rând, au ocupat tribuna Manea Mănescu, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ion Ursu – academicieni cu operă mai săracă decât cea a sărbătoritei. Au urmat academicieni cu responsabilităţi în instituţie – vicepreşedinţii Cristofor Simionescu şi Ioan Anton, Ştefan Pascu, membru în Prezidiu. Şedinţa solemnă a fost încheiată de cuvântul lui Mihai Florescu, membru corespondent al Academiei, ministru-secretar de stat la Comitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, condus de Elena Ceauşescu.

Urări şi urări
După tipic, Adunarea a redactat şi a trimis pe adresa Tovarăşei – cea de la serviciu, desigur – deja clasica "telegramă" de felicitare. De ce s-or fi numit astfel de mesaje tocmai telegrame nu se ştie cu precizie. În mod curent, cuvântul desemnează un text scurt sau foarte scurt, de câteva cuvinte concise şi la obiect, trimis prin canale urgente de comunicare. Or, "telegramele" către El şi Ea numai scurte nu erau. Cea emisă de Academie număra la vreo 70 de rânduri, paginate de presă cu corp mic de literă... În aceeaşi zi, presa centrală publica răspunsul Elenei Ceauşescu către toţi cei care o felicitaseră cu ocazia zilei de naştere.

De la colegii academicieni
"Sub îndrumarea şi conducerea dumneavoastră directă", se spunea în telegrama trimisă de Academie, "munca de creaţie ştiinţifică şi teh­ni­că din România cunoaşte remar­cabile împliniri în realizarea Programului partidului nostru, a obiectivelor fundamentale stabilite de istoricele hotărâri ale Congresului al XIII-lea al partidului şi ale Congresului ştiinţei şi învăţă­mântului. (...)
Exprimându-vă cele mai alese sentimente de respect şi admiraţie, ţinem să aducem, şi cu acest prilej, un omagiu exemplarei dvs activităţi, pe care o dedicaţi cu devotament şi dăruire patriotică ridicării României independente şi suve­rane pe noi culmi de progres şi ci­vilizaţie, pentru afirmarea tot mai puternică a ştiinţei şi culturii româneşti în lume."

Mesaje de salut către partidele comuniste surori
Constantin Olteanu participa la lucrările congresului de unificare a celor două partide comuniste spa­niole, unde transmitea un mesaj de salut. În ţara vecină, Portugalia, colegul său Ion Coman, membru în CPEx, secretar al CC al PCR, se îndeletnicea cam cu aceleaşi lucruri, respectiv le ura de bine participanţilor la cel de-al VII-lea Congres al Partidului Socialist Portughez.

Şeful diplomaţiei chineze sosea la Bucureşti
Nu doar oamenii politici români îşi găseau ocupaţii peste hotare. Sâmbătă seara sosea la Bucureşti ministrul Afacerilor Externe din China, într-o vizită oficială de două zile. Pe Aeroportul Otopeni, oas­petele din străinătate a fost aşteptat de Ion Stoian, secretar al CC responsabil cu relaţiile externe, şi de ambasadorul Republicii Chineze la Bucureşti.

Premieră la Teatrul Naţional Cluj
Pe scena Teatrului Naţional din Cluj avea loc premiera dramei istorice "Patima fără sfârşit", în regia tânărului Virgil Andrei Vâţă, după piesa cu acelaşi nume din 1968 a dramaturgului Eugen Lovinescu.
În distribuţie: Petre Băcioiu, Emilian Belcin, Marius Bodochi, Octavian Cosmuţă, Petru Dondos, Catrinel Dumitrescu, Ligia Moga, Ileana Negru, Gheorghe Nuţescu, Maria Toma. Printre spectatorii prezenţi la premieră s-a aflat şi criticul literar Mircea Zaciu.  

La taifas cu secretara
Revista Teatrul, condusă în 1989 de Ion Cristoiu, conţinea şi rubrica "Reporter în viaţa teatrală", susţi­nută de Mihai Tatulici. În fiecare lună, reporterul se deplasa într-un teatru, din Bucureşti sau din provincie, stătea câteva zile, conversa cu directorii, cu actorii, femeile de serviciu, asista la repetiţii. În luna ianuarie a venit rândul Naţionalului din Cluj. Tri­misul publicaţiei a furnizat multe amănunte din culisele TNC.
Bunăoară că Moni­ca Mircioiu, se­cretara directorului Horia Bădescu, poet şi publicist, lucra în cultură de peste 35 de ani, că ştia muzică şi teatru, cunoştea oamenii, făcea cafea bună şi, la nevoie, îţi chema
şi-un taxi. În opinia experimentatei secretare, consemnată întocmai de reporter, toţi directorii teatrului
s-au purtat frumos cu actorii.
Actorii, în schimb, au criticat în­totdeauna con­ducerea, deşi doamna secretară a încercat să-i liniştească, să-i cal­meze înainte de a le da cale liberă spre biroul directorial. Despre şeful ei, Horia Bădescu, Monica Mircioiu i-a spus reporterului că e tânăr, exigent, dar şi foarte corect. "Mi-ar plăcea să reuşească în funcţia de director, care e tare grea!"

Gala desenului animat
Sâmbătă, programul tv era ceva mai lung decât în timpul săptă­mânii. Începea la ora 13:00, ţinea până la 15:00 şi era apoi reluat la 19:00. Printre atracţiile unei zile de sâmbătă, mai ales pentru copii, "Gala desenului animat". Dura cinci minute, cu tot cu gene­ric.