Jurnalul zilei: 15 ianuarie 1989

Întreg anul 1989 a stat sub semnul lui Eminescu: se împlineau 100 de ani de la moartea poetului. Majoritatea momentelor festive s-au petrecut în iunie, luna trecerii sale la cele veşnice. Nici ziua de naştere n-a trecut neobservată.

De ziua lui Eminescu
Duminică, 15 ianuarie, peste tot în ţară, din Bucureşti şi până în cel din urmă Cămin cultural s-au re­citat versurile "ultimului romantic". La Botoşani, bunăoară, şi în alte localităţi din zona de baştină a poetului au fost organizate ma­nifestări, în cadrul ediţiei a XII-a a "Zilelor Mihai Eminescu". Me­moria poetului a fost cinstită de autorităţile locale şi în sala de marmură a Teatrului "Mihai Eminescu" din municipiul-reşedinţă de judeţ. "Programul literar-muzical" dedicat momentului s-a intitulat "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Ro­mânie". Omagiul adus de Scînteia punea opera eminesciană sub oblăduirea patriotismului: pa­ginile aniversare s-au înşirat sub genericul "Patria şi poetul". În celălalt capăt al ţării, la Centrul de Cultură şi Creaţie "Cântarea Ro­mâniei" din Slobozia, judeţul Ialomiţa, s-au desfăşurat lucrările simpozionului "Eminescu – poet naţional", organizat de biblioteca judeţeană din localitate, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor şi Muzeului Literaturii Române.

Cântare poetului, Cântare României
În ianuarie începea etapa de judeţe şi pe sectoarele municipiu­lui Bucureşti a Festivalului Na­ţio­nal "Cântarea României", care avea să dureze până în aprilie. "Permanenţă a spiritualităţii noastre socialiste, scria presa, festiva­lul a oferit în etapa de masă un cadru stimulativ de afirmare a talentelor autentice în domeniile creaţiei şi interpretării, de promovare a lucrărilor originale, cu un profund mesaj umanist, patriotic, revolu­ţio­nar, dând noi di­mensiuni creaţiei ştiinţifice şi tehnice româneşti." În principal, concursul început la finele anilor ’70 avea ca scop promovarea amatorilor cu talent la cântat, dansat, recitat. Ta­lentele nebănuite se găseau în şcolile şi fabricile patriei. Organizate în ansambluri de dansuri, brigăzi artistice de agitaţie, trupe de teatru, coruri, făceau repetiţii, participau la concurs în diferitele lui faze şi cine se califica mergea mai departe.

Amatorii, stăpânii micului ecran
Programul Televiziunii Române cuprindea emisiunea "Cântarea României. Omagiu ţării şi conducătorului iubit". Duminică, 15 ianuarie, emisiunea începea la ora 19:20 şi fusese realizată în cola­borare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Vrancea.

Poveşti de la filmări
Pentru a înregistra festivalul, Televiziunea făcea în te­ritoriu adevărate desfăşurări de forţe. "Formidabil, «Cân­tarea» asta a devenit un formidabil prilej de eva­ziune, scrie realizatoarea de televiziune Smaranda Jelescu într-un volum de memorii. E chiar bine, abia aş­teptăm să plecăm. Colinzi mii de kilometri, unii ne-ar invidia şi ar avea şi de ce. La urma urmei e frumos – te blindezi cu «Coperţile», câteva coruri şi şase poezii cretine, în rest poţi să faci lucruri frumoase, obiceiuri, să filmezi în peisaje la care altfel n-ai fi avut acces şi nici asemenea desfăşurare de forţe. (...) Ploieşti. Cântarea României. Iarnă cumplită. În piaţă, mii de oameni. Bate un vânt de-ţi taie respiraţia. Nicu Modreanu strigă din Car întruna. Femeile sunt în rochii lucioase – altfel, oribile. Copiii, cu pulovere groase, dar altfel în costum de pionier. Nu mai pot, izbucnesc în înjurături cumplite, inacceptabile pentru o femeie. Du-te la hotel, zice Niki. Ca de obicei, mă suplineşte în toate cele."

Şcolarii, cadre de nădejde
Sub genericul "Teze şi orientări ale expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu", Scînteia publica articolul "Perfecţionarea pregătirii profesionale şi politice în procesul omogenizării sociale". Ce limbă de lemn a tranziţiei numeşte "formare continuă" se numea în epocă "perfecţionare". Pregătirea politică a şcolarilor începea de la cele mai fragede vârste. Bunăoară, programa de istorie antică pentru clasa a V-a prevedea, ca bibliografie obligatorie, "Expunere la şedinţa comună a Plenarei CC al PCR, a organizaţiilor democratice, organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28 noiembrie 1988", apărută la Editura Politică în 1988.

Învăţământul liceal, corelat cu nevoile producţiei
În 1989, oficialii din învăţământ anunţau că în următorul cincinal şcoala românească va pregăti peste două milioane de persoane, cu prioritate pentru nevoile sectoarelor de bază ale economiei naţionale – industria minieră şi petrolieră, industria constructoare de maşini, metalurgie, chimie, industria materialelor de construcţii, agricultură. Peste 90% dintre elevi frecventau licee industriale, agroindustriale, silvice şi economice.

Victorii la handbal
Sala sporturilor din Târgu-Mureş a găzduit meciul de handbal, contând pentru optimile de finală ale Cupei Campionilor Europeni dintre echipa locală Mu­reşul şi Byasen Trondheim, încheiat cu vitoria echipei mureşene: 32-23 (13-11). În optimile de finală ale Cupei Cupelor la handbal, Ştiinţa Bacău a învins cu scorul de 24-22 (10-12) formaţia Empor Rostock. Echipa Tatran din Cehoslovacia a învins cu scorul de 29-23 (14-12) echipa Chimistul Râmnicu-Vâlcea din optimile de finală ale Cupei federaţiei internaţionale la handbal.