Jurnalul zilei: 19 ianuarie 1989

Nicolae Ceauşescu a avut o încărcată săptămână de lucru, continuând întâlnirile cu oficialii străini. La 19 ia­nuarie a discutat cu trimişii Organizaţiei pentru Elibe­rarea Palestinei.

Întâlnire cu reprezentanţii OEP
Delegaţia a fost condusă de Faruk Kaddoumi, şeful Departamentului Politic al OEP. În timpul discuţiilor cu Nicolae Ceauşescu, şeful statului român a primit "un cald salut şi cele mai bune urări din partea tovarăşului Yasser Arafat, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei Pentru Eliberarea Palestinei", după cum anunţa comunicatul Agerpres. Şeful Departamentului Politic al OEP a exprimat mulţumiri şi "profunda recunoştinţă" din partea conducerii OEP, a preşedintelui Comitetului Executiv al organizaţiei, pentru "sprijinul consecvent acordat de poporul român, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, luptei poporului palestinian, pentru poziţia consecventă a României privind rezolvarea pe cale politică a problemelor din Orientul Mijlociu".
Nicolae Ceauşescu a vorbit, în continuare, despre importanţa proclamării statului independent Palestina şi a apreciat că, în acele condiţii "sunt necesare noi eforturi în vederea con­­vocării cât mai curând a conferinţei internaţionale în proble­mele Orientului Mijlociu, sub egida ONU, la care să participe toate părţile interesate, inclusiv statul Palestina, precum şi Israelul şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate".

Reuniunea ­interbalcanică de la Tirana
Capitala Albaniei a găzduit reuniunea adjuncţilor miniştrilor de Externe din ţările balcanice, în­truniţi pentru "un schimb de opinii şi intensificarea de noi căi şi mij­loace privind extinderea conlucrării dintre ţările regiunii, pe diverse planuri, în spiritul ten­dinţelor pozitive ce se manifestă în Balcani", anunţa Agenţia Agerpres. Delegaţia română a fost condusă de Constantin Oancea, adjunct al ministrului Afa­ce­rilor Externe.
În alocuţiunea sa, şeful delegaţiei române a prezentat poziţia ţării noastre privind "necesitatea unei cotituri radicale în întreaga viaţă internaţională, a promovării unui nou mod de gândire, relevând, în acest context, atenţia constantă acordată de ţara noastră dezvoltării colaborării bilaterale şi multila­terale cu celelalte state balcanice, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii şi colaborării, fără arme nucleare şi chimice, fără baze mi­litare şi trupe străine".

Cooperare nucleară româno-canadiană
S-au încheiat lucrările celei de-a doua sesiuni a Comitetului mixt de cooperare româno-canadiană în domeniul nuclear. În cadrul dezbaterilor, cele două părţi au analizat posibilităţile de cooperare econo­mică şi tehnico-ştiinţifică în dome­niul energonuclear. La sfârşitul în­tre­vederilor, conducătorii dele­gaţiilor română (Nicolae Andrei, ministru-adjunct al Comerţului Exterior) şi canadiană (Jack Howett, director general al Organizaţiei Industriilor "Candu") au semnat protocolul sesiunii.

Fructuoasă activitate de export
Responsabilii Întreprinderii de confecţii "Steaua Roşie" din Sibiu au primit vizita gazetarilor de la Scînteia, care aveau "misiunea" de a consemna realizările unităţii. Fabrica sibiană se mândrea cu faptul că activitatea de comerţ exterior cunoaştea "un ritm înalt", exportul ocupând peste 70% din volumul producţiei-marfă. "Operativitatea şi calitatea în execuţie, promptitudinea în livrare au determinat ca firme de prestigiu din Europa să-şi dubleze sau tripleze comenzile faţă de această unitate economică", semnala reportajul. Mărturie în acest sens, pe lângă volumul contractelor, stăteau "numeroasele scrisori de mulţumire şi felicitare adresate de parteneri". "Bradul" fabricii de confecţii din Sibiu era menţinut de un efort continuu, care însemna, în primul rând, preocuparea pentru "modernizarea proceselor de producţie".

Se apropie sesiunea...
Studenţii din centrele universitare aşteptau cu emoţie exa­me­nele din sesiune. Învăţau grupaţi "pe sexe", fiind interzise vizitele dintre băieţi şi fete în camerele de cămin. Nici prin campusuri nu-şi puteau pierde vremea până târziu, întrucât uşile căminelor se închi­deau la 23:00. Dacă nu te prezentai până la "ora stingerii", riscai să rămâi pe-afa­ră, în... zăpadă. Aşadar, singura acti­vitate care le rămânea viitorilor in­telectuali ai patriei era învăţatul "pe brânci".
Despre "starea de spi­rit" din zilele sesiunii aflăm din paginile revistei Convingeri co­mu­niste (or­gan al Consiliului Uniunii Asocia­ţi­ilor Studenţilor Comunişti din Centrul Universitar Bucu­reşti), dintr-un material semnat de Mihaela Roşcu:
"În sesiune ştiu să fac două lucruri: învăţ şi dorm. Altceva nu ştiu. Cred că există o parte amuzantă a sesiunii. Poate chiar examenul. E cea mai tensionată parte şi, la un moment dat, eşti tentat să ieşi din tensiune. În sesi­une nu simt nevoia să citesc nimic altceva. Am senzaţia că m-ar distruge. Cu picioarele în apă rece şi cursurile pe genunchi, mi se urcă inteligenţa la cap. Atunci când ai nevoie de o sclipire a minţii, foloseş­te apa rece. În momentul în care învăţ, fac o treabă, zic eu, serioasă, se trezeşte în mine sentimentul datoriei.
Nu râdeţi faţă de pregătirea mea profesională. Anul III Farmacie, din care fac şi eu parte, este un an cu studenţi deosebiţi. Nu este o lipsă de modestie, dar poate trei sferturi din aceştia au note foarte bune. De aceea aş putea spune că, în acest caz, indolenţa înseamnă indiferenţă faţă de tine însuţi, faţă de ceea ce se-ntâmplă cu tine".