Albumul omagial

La iniţiativa Ministerului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu prilejul zilei de naştere a "marelui conducă­tor", casa de discuri Electrecord a edi­tat un album-omagiu, intitulat "Glorie Marelui Erou". Spre deosebire de celelalte discuri de vinil ce apăreau pe vremuri (muzică clasică, uşoară, populară, teatru...), discurile omagiale erau presate într-un regim special, sub atenta supraveghere a Securităţii.

De la stabilirea repertoriului şi până la realizarea discului, totul s-a desfăşurat în condiţii deo­se­bite. În primul rând a fost vorba despre stabilirea pieselor ce urmau să apară pe "omagiu", numeroşi com­po­zitori/textieri şi, în general, coruri având gata înre­gistrările, efectuate în studiourile Radioteleviziunii Române. Încă de la înce­putul lunii noiembrie 1988, repre­zen­tanţii Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România au propus cele mai convingă­toare piese muzicale, în număr de circa 40. După care a urmat trierea, care a fost făcută de o echipă a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, în frunte cu Ladislau Hegeduş, di­rec­torul Direcţiei de Cultură, alături de care era un "supervizor" din par­tea "Cabinetului 2 al CC", ce avea în subordine, prin­tre altele, Ministerul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Omul care răspundea de cultură (şi cenzură!) din partea Comitetului de Cultură era, la acea vreme, Petre Ena­che, care s-a sinucis după evenimen­tele din decembrie 1989. Cei care l-au cunoscut spun că a fost "un om extraordinar, deosebit de inteligent, care avea însă o misiune ingrată".

Ca şi în cazul celorlalte discuri, "vizio­nă­rile" – adică audiţia discului propriu-zis şi aprobarea co­pertei – au avut loc în subsolul Magazinului Mu­zica, unde funcţiona "comisia de cenzură". După care matriţa (masterul) din Radio cu piesele alese a ple­cat, noaptea, printr-un curier spe­cial, însoţit de un repre­zentant al Mi­nisterului de Interne, la Elect­record. Fiind vorba de un album de­dicat "tovară­şului", toate etapele, de la aducerea matriţei în fa­brică până la presare şi ambalare, erau vizate de oameni ai Securităţii. Înainte de a se apuca de lucru, masterul (ascultat deja în subsolul de la Muzica) a fost reascultat, fiecare cuvânt, în cabinele de probă, din fabrică. Dacă la un disc "normal" în cabinele res­pec­tive supravegherea era făcută de o angajată a Electrecordului, la "Glorie Marelui Erou", alături de ea au venit doi reprezentanţi ai Securi­tăţii. După ce s-a constatat că totul e în ordine, a început presarea albu­melor, dar muncitorii din fabrică, nici la această operaţiune, nu au fost singuri, securiştii fiind prezenţi peste tot în hala de producţie.

După spusele celor care au lucrat atunci la Elect­record, "Glorie Marelui Erou" a fost "tras" în 30.000 de exemplare. Odată editat întregul tiraj, discurile au fost ambalate, câte 10, în cutii de carton, operaţiune la care au asistat, bineînţeles, şi cei de la "Interne". Apoi, cu o zi înainte de aniversare, cea mai mare parte a tirajului s-a îndreptat spre Muzica, nu era numai cel mai mare magazin de acest gen, dar era şi cel ce "ţinea" de Ministerul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Apa­riţia acestui album "pe piaţă" a fost semnalată atât la TVR, la Radio, cât şi în ziarele vre­mii, ce au publicat şi câteva dintre cele mai "reprezentative" texte. Prin intermediul MCI/ICMR şi Centrele de Librării, discurile au fost "împrăştiate" în întreaga ţară, dar ele au ajuns şi în străinătate, la Agenţiile Economice ale României din întreaga lume. Pe lângă ţările socialiste, cele mai multe discuri omagiale au ajuns în Statele Unite (Los Angeles, Detroit, Chicago), în Europa Occidentală, la Viena – mai ales, dar şi la Berlin, Paris sau Londra. Fiind considerate "de protocol", toate cheltuielile privind înregistrarea şi plăţile drepturilor de autor (interpreţi, compozitori, textieri) la aceste discuri au fost suportate de Ministerul Culturii şi Educaţiei So­cia­liste.

Dar să vedem cine sunt com­pozitorii, textierii şi artiştii care au fost aleşi de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste să apară pe ultimul album omagial dedicat "marelui conducător", primul fiind compozitorul, al doilea textierul: Teodor Bratu – Pavel Pereş (1. O viaţă de izbândă comunistă), Ion Cristinoiu – Viorel Cozma (2. Lui Ceauşes­cu, Ziditor de ţară), Şerban Nichifor – Victor Bârlă­deanu (3. Când patria vă spune "La mulţi ani!"), Marius Ţeicu – Dan. V. Dumitriu (4. Partid al inimilor noastre), Vasile V. Vasilache – Viorel Coz­ma (5. Un imn de slavă), Liana Ale­xandra – Ion Sângereanu (6. Cântec pentru istorie), Mircea Bădulescu – Ion Ţârlea (cu două piese: 7. Cântaţi, copii ai soarelui şi 8. Cântec de urare), Dan Bălan – Mircea Block (9. Tineretul vă urează "La mulţi ani!"), Ionel Tudor – Andreea Andrei (10. Vibrant Omagiu), Lucian Vlădescu – Viorel Cozma (11. Lui Ceauşescu, Marele Bărbat). Piesele de pe acest prim album au fost interpretate după cum urmea­ză: Corul Filarmonicii de stat din Cluj-Napoca şi Orchestra Ansamblului artistic "Doina" al Armatei, dirijor Sergiu Eremia (1, 4, 6, 9), Corul şi Orchestra Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti, dirijor Cristian Mandeal (2, 3, 10, 11), Corul şi Orchestra Operei Române din Bucureşti, dirijor Sergiu Eremia (5), Corul de copii şi Orchestra Radiote­le­viziunii Române, dirijor Cristian Brâncuşi, dirijorul Corului, Eugenia Văcărescu-Necula (7, 8). Solişti: Dan Zancu (2), Angela Burlacu şi Florin Diaconescu (3), Florin Teodorescu (5) şi Ionel Voineag (10).

La realizarea celui de-al doilea album din dublul "Glorie Marelui Erou" au contribuit:
Mircea Bădulescu – Ion Ţirlea: (1. E Ceauşescu, Ctitorul de glorii), Marin Constantin – Niculae Stoian (cu două piese: 2. Brav erou între eroi şi 3. Ani înfloritori), Temistocle Popa – mu­zică şi text (4. Ceauşescu, LA MULŢI ANI!), Sergiu Sarchizov – Ion Neagu (5. Solie de pace), Gheorghe Bazavan – Ion Neagu (6. Măreţ Partid, Măreţ Conducător) Ion Cristinoiu – Mircea Block (7. Cu mii de flori venim), Camelia Dăscălescu – Mircea Block (8. Gândim la drumul ţării noastre), Sergiu Eremia – Viorel Cozma (9. Eroul Ceauşescu, Iubit Conducător). Pe acest disc cântă Corul Filarmo­nicii de Stat din Cluj-Napoca şi Or­chestra Ansamblului artistic "Doi­na" al Armatei, dirijor Sergiu Eremia (1, 7), Corul de cameră "Madrigal" al Conservatorului "C. Porumbescu", dirijor Marin Constantin (2, 3, 4) şi Orchestra Radioteleviziunii Româ­ne, dirijor Ludovic Baci (4), Corul şi Orchestra Radioteleviziunii Româ­ne, dirijor Cristian Brâncuşi, dirijoul Corului Aurel Grigoraş (5, 6, 8), Corul şi Orchestra Operei Române din Bucureşti, dirijor Sergiu Eremia (9). Solişti: Adriana Alexandru (5), Lu­cian Marinescu (7), Melania Ghioal­dă (8), Sanda Şandru, Ecaterina Ţuţu, Gabriel Năstase, Nicolae Urzi­ceanu (9).