Anda Onesa: accident neaccidental

Anda Onesa este şi rămâne un nume de referinţă al filmului românesc. "Septembrie", "Duios Anastasia trecea", "Noi, cei din linia întâi", "Primăvara bobocilor" (1985), "Pas în doi" (1985) sunt câteva din filmele în care a jucat.

Pentru rolul Anastasia, Anda Onesa a câştigat Premiul pentru Cea mai Bună Actriţă la Festivalul de la Karlovy Vary, în 1980. A început să facă film la 17 ani, iar întâlnirea ei cu acest domeniu a fost una întâm­plătoare.

Actriţa povesteşte acum că a avut de suferit înainte de '89, încă din tim­pul liceului, când Securitatea în­ce­puse să-i facă probleme.
"Acest lu­cru s-a întâmplat din momentul în ca­re m-am întors din Polonia, unde So­li­daritatea începuse lupta la Gdansk. Un securist din Pucioasa a crezut de cuviinţă să mă ţină într-o zi trei ore în beciul clădirii şi să mă înnebunească cu întrebări despre Polonia şi despre vecinii mei, adventiştii. Ei, eram eu tânără, dar nu proastă. Mi-a dat drumul că nu a avut loc de întors cu mine. Dumnezeu ştie ce a raportat (tare aş vrea să-mi văd dosarul).
Următoarea perioadă în care am avut de-a face cu ei a fost la Alexandria, oraşul unde am stat vreo cinci ani după ab­solvirea Facultăţii de Filosofie în 1983. Acolo am întâlnit oameni de excepţie, care m-au ajutat şi m-au susţinut (chiar împotriva Securităţii locale). Cred că pentru biroul local eu eram un «premiu», că altfel nu pot să-mi explic ce dracu' au avut cu mine (în afară de gura mea slobodă şi de faptul că îmi exprimam deschis opiniile despre acţiunile lui Ceau­şescu). Faptul că au încercat să-mi bage pe cineva în pat (din fericire, ofiţerul respectiv a fost un prost actor), ştiind că eram acolo cu soţul meu, mi se pare de-a dreptul ridicol."

Anda Onesa se decisese că trebuie să facă ceva. "În sfârşit, ocazia a venit în vara lui 1988. M-am mutat în Bucureşti (cu ajutorul unui şef în partid pe care şi acum îl respect şi a profesorului Ruset, din Puciosa - «sinucis» în iunie 1989). M-a adus în Alianţa România a lui Mihai Băcanu. Bineînteles că am avut turnători şi cei care au organizat au fost arestaţi în ianuarie, iar eu... Oricum, din 1986 nu am mai fost invitată la Televiziune şi în 1989 am fost scoasă din trei filme de domnul Dulea pe diferite motive."

"În aprilie 1989, cineva a vrut să mă «accidenteze» cu maşina în Piaţa Rosetti, în Bucureşti. M-a salvat un cuplu care a urlat cât l-a ţinut gura: «Asasinilor, criminalilor». Ei au văzut maşina care m-a urmărit şi care a accelerat când eu treceam strada. Maşina a oprit şi patru bărbaţi s-au dat jos, dar... oamenii aceia au ţipat aşa de tare că s-au adunat câţiva trecători care m-au recunoscut şi cred că asta i-a făcut pe cei patru să plece în trombă. Apropo, am încercat să dau de maşină, după Revoluţie (am reţinut marca, numărul şi culoarea) şi mi s-a spus că maşina aia n-a existat. Am fost aşa de şocată, că nu am putut să mulţumesc celor doi care mi-au salvat viaţa (le mulţumesc acum!!!)."

Actriţa trăieşte în America, are un soţ (pe Arnold), un copil de 10 ani (pe pistruiata Clio) şi un căţel de 4 ani (pe Oreo). "America este un loc unde am învăţat adevăratul înţeles al vorbelor lui Iisus Cristos: să arunce cu piatra cel care n-a păcătuit niciodată!" Lo­cuieşte pe malul Hudsonului (unul din cele mai mari fluvii din America). "Am creat acolo un paradis (mie mi-au trebuit opt ani, cineva a creat lumea în şase zile numai - m-am tot gândit să-L întreb secretul, dar... mai aştept să mi se reveleze)."

A fost profesoară de istorie americană, acum e agent imobiliar şi specialist în Feng Shui. Soţul ei este unul dintre cei mai recunoscuţi specialişti din lume în antichităţi hinduiste şi buddhiste. De la americani a învăţat toleranţa şi să nu judece pe nimeni. A învăţat faptul că munca voluntară înnobilează su­fletul şi ajută comunitatea. De la ea, americanii au învăţat "ceva istorie, bucătărie românească, politică, abi­litatea de a citi printre rânduri".