Ceauşescu a anunţat în şedinţa CPEx plata datoriei externe

Nicolae şi Elena Ceauşescu au ţinut să încheie luna martie printr-un gest care să-i impresioneze pe membrii Comitetului Politic Executiv – anun­ţarea plăţii integrale a datoriei externe.

După ce provocase o criză economică şi alimentară teribilă în anii '80 din cauza ambiţiei de a plăti în avans creditele externe, cuplul prezidenţial culegea la 31 martie 1989 aplauzele colegilor supuşi din CPEx. Nici măcar ei, conducerea ţării, nu fuseseră informaţi de iminenta achitare a datoriilor.

Bineînţeles, cu excepţia unui cerc restrâns al înalţilor responsabili din sectoarele economi­ce şi financiare. De asemenea, presa nu a prezentat vreo informaţie despre lichidarea creditelor străine, cu toate că în ultimii ani se făceau săptămânal apeluri la "muncă pe brânci" în ve­de­rea independenţei financiare a ţării.

Prezentăm în continuare, în exclusivitate, stenograma şedinţei CPEx în care s-a făcut anunţul privind achitarea datoriei externe:


Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 31 martie 1989, ora 10:30

Şedinţa a fost prezidată de to­va­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ne­ral al Partidului Comunist Român.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aţi văzut ordinea de zi, tovarăşi?
Nu mai sunt alte probleme?
Înainte să intrăm în ordinea de zi, aş ruga să fac o scurtă informare: astăzi dimineaţă am dat banii pentru ultima rată a datoriilor (Aplauze pu­ternice).
În anul 1980 aveam 11-12 miliarde de dolari. La începutul anului mai aveam 1,150 de miliarde de dolari.
Astăzi, ultima rată, de 137.000 de milioane de dolari, a fost achitată, şi cu aceasta datoria bancară şi de stat a fost predată complect.
Sper să nu mai fim obligaţi să facem niciodată asemenea datorii!
Sigur, mai avem nişte compensaţii la nuclear, la aviaţie, care trebuiau plătite de comerţul exterior, nu a lucrat cum trebuie, acestea trebuiau realizate, dar în următoarele câteva luni trebuie să reglementăm situaţia şi să intrăm în normal.
Compensaţii noi vom mai face, dar acestea sunt în mod curent.
Noi avem însă creanţe, mai avem de încasat 2,5 miliarde de dolari, adică, credite pe care le-am acordat noi şi trebuie să le plătească.
Deci, acum avem 12,5 miliarde de dolari de încasat. Avem o situaţie bună din punctul nostru de vedere şi tre­buie să subliniez că am realizat aceasta asigurând dezvoltarea. Am fă­cut investiţii de peste 2.000 de miliar­de de lei, ceea ce este echivalent, la cursul necomercial, cu 215 miliarde de dolari.
Aici intră şi munca. Dacă am lua numai materialele, ele reprezintă aproape 100 de miliarde de dolari. N-am renunţat la dezvoltare, am făcut investiţii, am realizat creşterea de două ori a veniturilor la retribuţii şi economia a crescut cu circa 60% în aceşti 10 ani, până anul viitor. Acum sunt cam 50 şi ceva la sută.
Deci am plătit datoria, am asigurat dezvoltarea construcţiilor de locuinţe şi ridicarea nivelului de trai şi avem un excedent de aproape 300 de mi­liarde de lei.
În timp ce toţi aproape au deficit bugetar, noi avem un excedent de 285 de miliarde de lei.
O parte sunt date sub formă de credite întreprinderilor. Acesta este excedentul care este folosit.
Deci, din acest punct de vedere, avem o economie bună, ceea ce înseamnă că totuşi am reuşit să realizăm o asemenea economie care să ne asigure mijloacele necesare dezvol­tării. Deci ne permite să avem un excedent care ne asigură mijloacele de dezvoltare, şi aceasta în condiţiile ridicării nivelului de trai al poporului. Acesta este rezultatul politicii noastre economice de dezvoltare socialistă a ţării. Nu cum spun unii, că socialismul este de vină că au ajuns în situaţia în care sunt, ci politica greşită în asigurarea dezvoltării propriu-zise a eco­nomiei, a mijloa­ce­lor de pro­ducţie.
Uite, acestea am vrut să spun!
Sigur, vom discuta problema aceasta la plenară şi la Marea Adunare Naţională şi atunci vom face public cunoscut, nu dăm acum în presă, dar am vrut la Comitetul Politic Executiv să discut acest lucru.
Unii tovarăşi ştiau acest lucru.
În acest spirit să discutăm şi primul punct de pe ordinea de zi!
Punctul I
Propunerile privind nivelurile orientative ale dezvoltării econo­mico-sociale ale RS România în anul 1990 şi cincinalul 1991-1995.
Este mai bine să discuţi când nu mai ai datorii decât să discuţi că a crescut datoria, cum fac unii!
Aţi văzut ordinea de zi?
Sigur, eu ce vreau să atrag atenţia: deocamdată, acestea sunt orientări, ca pe baza lor să pregătim pentru plenară, în Biroul Dezvoltării; acestea sunt o bază de discuţii, ca până în lunile mai-iunie să avem elaborat programul-directivă, pe care să-l publicăm în vederea Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român.
La realizarea acestor propuneri am pornit de la faptul că trebuie să realizăm la fonduri fixe de minimum 1.100-1.200.

Tov. Silviu Curticeanu: Sunt între 1.500-2.000.

Tov. Radu Bălan: 1.500 sunt fond de inventar şi 2.000 fonduri rămase.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Fără acestea nu se poate realiza şi trebuie să ne încadrăm.

Tov. Elena Ceauşescu: Şi, pornind de la aceasta, facem aşa la toţi indicatorii!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Pe baza lor vom realiza, desigur, şi programele de modernizare, care se discută în acest spirit.
În anul 1980 am avut circa 1.000 de miliarde producţie anuală.
În general, cincinalul viitor trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, de creştere a eficienţei, a calităţii şi nivelului tehnic. Trebuie, realmente, ca România să devină o ţară cu produse de înaltă calitate, competitivitate, să putem să ne comparăm cu cele mai bune produse similare pe plan mondial!
Dacă aveţi ceva de întrebat, de spus, tovarăşi?

Tov. Elena Ceauşescu: Noi trebuie să lucrăm acum pe materiale. Cifrele sunt orientative. Acum trebuie lucrat cu fiecare ramură în parte.

Tov. Nicolae Ceauşescu: După plenară, toate Consiliile dezvoltării să lucreze aşa cum am făcut în fiecare an. Totuşi, trebuie să dăm o anumită orientare.

Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să concretizăm, să perfecţionăm activitatea!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Am prezentat aici aceste pro­puneri. Vom face, de regulă, calculele la retribuţia brută şi impozitul pe care îl plătim însă, ca să se cunoască făcând comparaţiile.

Tov. Elena Ceauşescu: În toată lumea, salariul brut se compune din impozit şi toate celelalte adaosuri.

Tov. Nicolae Ceauşescu: În ţările occidentale, impozitul şi diferite taxe la salariu reprezintă până la 40%. În Suedia, acestea reprezintă 60% din salariu şi chiar mai mult. Acestea sunt taxe şi diferite adaosuri.
Am înscris aici şi o anumită creştere a preţurilor, ca să avem totuşi o rezervă, dar poate aducem ceva îmbunătăţiri, să avem în total pe tot cincinalul cu 2%-3%.
Sigur, aici sunt cifre.
Practic, noi, cu locuinţele, până în '95, vom asigura rezolvarea completă a problemei locuinţelor, asi­gurând o cameră de persoană.
Avem construite, faţă de '65, peste 3 milioane de apartamente, ceea ce înseamnă 3 persoane într-un apartament. Aproape toată lumea va avea locuinţe în oraşe, dar şi la sate ţăranii şi-au construit locuinţe, şi vom mai construi şi noi.

Tov. Elena Ceauşescu: Noi trebuie să rezolvăm pentru toate comunele problema aceasta.

Tov. Nicolae Ceauşescu: În oraşe, practic, aproape toată lumea va sta în case noi, în timp ce în ţările capitaliste - şi astăzi am citit într-un articol că cresc familiile fără locuinţe, dar practic în toate ţările!
Chiar acum, un studiu din SUA arată că au redus de la 39 de mi­liarde la 9 miliarde de dolari, în perioada aceasta, fondul pentru locuinţe. Spun ei acum acest lucru! Pe toată această perioadă!
La noi cresc cheltuielile sociale, în timp ce în toate ţările s-au redus aceste cheltuieli; prevedem o creştere a numărului de personal muncitor, în timp ce unii spun că trebuie să crească şomajul.
Aţi citit articolul din ziarul austriac al Partidului Comunist?
În agricultură trebuie să pornim de la producţie globală agricolă la hectarul arabil de 50.000 de lei, în elaborarea în întregime a programului; vom avea şi programe pe fiecare comună şi oraş, program de dezvoltare economico-socială a tu­turor localităţilor de la început, în cadrul autoconducerii. Deja avem acum în toate comunele şi autofinanţare, deja sunt judeţe unde toate cooperativele sunt rentabile, şi anul acesta vrem să realizăm în toate unităţile cooperatiste şi programe de dezvoltare economico-socială, începând cu agricultura, activităţile industriale, ca fiecare comună, fiecare oraş să devină un puternic centru economico-social pe baza autoconducerii şi autogestiunii! Cu toţi parametrii care sunt prevăzuţi, cu producţia pentru export, cu toate problemele legate de celelalte acti­vităţi.
Tot ce se asigură în oraşe trebuie să asigurăm şi la sate! În afară de poluare şi de zgomot!
Ce aveţi de spus, tovarăşi?
De acord? (Toţi tovarăşii sunt de acord).
Aceste propuneri sunt orientative. Cu unele ministere s-a discutat, cu altele se va veni în sus, am în vedere chimia, metalurgia, construcţia de maşini; cu industria uşoară am discutat şi probabil la industria alimentară, că va trebui să dezvoltăm prelucrarea mai bună a produselor.
Aici nu sunt cuprinse problemele învăţământului, culturii. Aici sunt numai cele de dezvoltare.
De anul viitor trebuie să cuprindem tot tineretul în şcolile de 12 ani, astfel încât în 1991 tot tineretul să urmeze şcoala de 12 ani.

Tov. Elena Ceauşescu: Sunt mulţi tineri în şcolile profesionale şi mulţi sunt la seral pentru terminarea liceului.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Chiar dacă fac şcoală profesională, trebuie să-şi completeze liceul la seral!
Practic, toţi, din 1991, trebuie să urmeze şcoala de 12 ani.
În legătură cu perfecţionarea învăţământului, aţi văzut ce se spune în Uniunea Sovietică sau în articolul unui preşedinte de colhoz, care spune că învăţământul este slab!
Trebuie asigurate pregătirea oamenilor şi ridicarea nivelului de învăţământ. Am discutat aceasta, ne-am propus, dar am vrut numai să reamintesc.
Atunci, dacă nu aveţi nimic de spus, să fim de acord cu aceasta, ca pe baza lor să organizăm activitatea?
Noi la plenară vom hotărî să formăm comisiile necesare şi pentru directive, programe pentru alte sectoare, ca până atunci, până la plenară, cu ministerele, să se înceapă activitatea, comisiile pe ramuri împreună cu ministerele să încheie programele de modernizare.
Trebuie făcut aşa, că de fapt la bază stau programele de moder­nizare pe care le-am discutat, cu unii mai amănunţit, cu alţii mai puţin, dar practic cu toţi am discutat!
Punctul 2
Raportul privind evoluţia preţurilor şi tarifelor în anul 1988
Raportul acesta noi l-am mai discutat, el este pregătit pentru plenară. Trebuie informate plenara şi Marea Adunare Naţională!
Cred că suntem singurii în lume care venim cu preţuri de producţie mai mici, cu preţuri de livrare şi cu preţuri cu amănuntul mai mici, ceea ce înseamnă că şi aici suntem bine.
Nu aveţi nimic de sus?
(Toţi tovarăşii sunt de acord).


Punctul 3
Probleme organizatorice
Este propunerea de numire a lui George Homoştean ca ambasador în Cehoslovacia.
De acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord.)
Este propunerea de numire în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a lui Urdea Decebal.
Ce spuneţi, de acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord.)
La Comiteul de Stat pentru Preţuri sunt trei propuneri, dar tovarăşii înclină spre primul, Antonescu Gheorghe, actualmente director general al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Preţurilor din Comitetul de Stat pentru Preţuri.
De acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord.)
Atunci să mergem aşa!
Cu aceasta am terminat propriu-zis ordinea de zi!

Vreau să atrag atenţia ca nu cumva cineva să-şi închipuie că am plătit datoria şi acum să lucrăm mai prost! Aceasta să ne facă să lucrăm mai bine! Pentru că vom avea în vedere, în primul rând, să cum­părăm în acest an întreaga cantitate de aur, pe care am aprobat-o în 1987 s-o vindem, obligatoriu! La Congres trebuie să intrăm în întregime cu aceasta!

Trebuie să dezvoltăm exportul, trebuie să dezvoltăm cooperarea şi, în mod corespunzător, totul.
De altfel, şi ce am aprobat pentru cincinal presupune o activitate serioasă, o activitate de comerţ exterior, de cooperare în producţie, aşa cum am mai discutat!
Cu aceasta, tovarăşi, să ridicăm şedinţa!

Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 19/1989