De la eveniment la ştire

CIRCUITELE INFORMAŢIEI
Ziaristul este definit în general printr-o tautologie! "Cel care-şi consacră ziaristicii cea mai mare parte din activitatea sa şi care trăieşte din aceasta." Este o definiţie poate mai puţin satisfăcătoare, dar mai exactă decât cea din dicţionarul Petit Larousse: " Persoană care scrie la un ziar". Ex­ceptând pe cei care lucrează la radio, televiziune sau la agenţii de presă, există ziarişti care nu scriu, pe când profesori, scriitori, specialişti de tot felul scriu la ziare mai mult sau mai puţin, fără pretenţia de a fi nu­miţi ziarişti. Deşi există excepţii (zia­riştii independenţi), se poate spune că ziaristul este în esenţă un lucrător care are funcţia de a informa, adică de a căuta şi de a redacta ştiri într-o instituţie de presă. Această funcţie poate fi redacţională sau tehnică; pentru aceasta el trebuie să facă deplasări sau să stea la birou sau la tipografie. (...).

Activitatea ziaristică înseamnă transformarea evenimentelor - sau uneori a unor simple informaţii - în ştiri, cu scopul de a le publica. Această operaţie se subdivizează în trei etape: căutarea informaţiilor, alegerea celor mai importante şi redactarea ştirilor. Rezultatul apare urmând circuite mai mult sau mai puţin complexe. Circui­tul cel mai simplu: se prevede că un eveniment este destul de interesant pentru a justifica trimiterea unui reporter; aceasta implică în mod cert o problemă de alegere. În acest caz, reporterul asistă la eveniment şi îl relatează; secretarul de redacţie redactează articolul şi nu mai rămâne decât ca acest articol să fie tipărit, iar ziarul difuzat. Dar, în general, intervin un mare număr de intermediari. (...) Căutarea informaţiilor este în esenţă munca reporterului; re­dactarea ştirilor este parţial sarcina redactorului, responsabilitatea principală revenind secretarului de redacţie. (...) Alegerea informaţiilor mai importante este prima operaţie a oricărui ziarist, fie el corespondent de presă sau reporter, secretar de redacţie sau cronicar.


ALEGEREA ŞTIRILOR
Un eveniment se defineşte ca fiind un fapt oarecare ce se pregăteşte sau care se produce. Izbucnirea unor lupte, naşterile, deplasările de rutină ale funcţionarilor au loc zilnic. Nici un ziar nu poate relata nu numai tot ce se petrece în lume, dar nici măcar tot ce soseşte la redacţie prin multiplele mijloace puse la dispoziţie. Prima sarcină a ziaristului, indiferent  în ce punct al circuitului informaţiei s-ar afla, este aceea de a alege evenimentele ce vor deveni ştiri. Fiecare ziarist, indiferent de funcţia sa, este pus în situaţia de a alege de zeci de ori pe zi. Tot ce alege acesta va constitui sumarul ziarului. (...)

Trebuie deci insistat asupra alegerii, fază necunoscută a activităţii ziaristice, deoarece nu se traduce printr-o muncă concretă, ea constituind faza primă şi determinantă a mecanismului de informare. În cazurile extreme, alegerea este uşor de făcut. Nu este nevoie să fii ziarist ca să ştii că un incendiu cu zeci de victime, semnarea unui tratat de alianţă sunt evenimente care merită publicate. (...) Însă alegerea nu se impune cu o asemenea evidenţă pentru majoritatea evenimentelor ce sunt aduse la cunoştinţa ziariştilor; selecţia este o treabă capitală, care nu se va face după gustul şi dispoziţia redactorilor, ci în funcţie de nişte criterii precise, unele universale, altele proprii fiecărei instituţii de presă.
Fragment din "Tehnica scrisului", Caiet Documentar editat de Catedra de teoria şi practica presei a Academiei de Studii Social-Politice, p. 259-260