În cele trei ore de program de care românii mai aveau parte la televizor în anul 1989 se difuzau cu precădere filme socialiste, mai ales româneşti.
Criticul de film Irina Margareta Nistor povesteşte că oferta de producţii străine era din ce în ce mai săracă. "Erau probleme mari mai ales cu filmele româneşti, pentru că mulţi actori fugiseră din ţară şi numele lor trebuia să dispară de pe generic. Dacă era cineva cunoscut, gen Dan Nuţu (n.r. - actor în vogă prin anii '60-'70, care a fugit în străinătate în 1979), personajul era tăiat cu totul şi nu se mai înţelegea nimic din film."
Zeci de pelicule au căzut la vizionare, iar printre motivele pentru care erau considerate nepotrivite pentru a fi prezentate publicului larg se număra instigarea la revoltă, ştampilă care a fost pusă producţiei "Reţeaua de televiziune" ("Network", în regia lui Sidney Lumet).
Pelicula spune povestea lui Howard Beale (în interpretarea actorului Peter Finch), prezentator de ştiri în cadrul televiziunii UBS, care urmează să fie concediat. La auzul veştii, Beale anunţă pe post că se va sinucide în direct, devenind peste noapte o vedetă îndrăgită de public. Succesul de care se bucură prezentatorul îi determină pe şefi să-i ofere propriul show de televiziune, însă dezvăluirile sale începe să-i deranjeze pe mulţi. Bineînţeles, în această producţie erau mai mult decât evidente pentru cenzori atât insubordonarea, cât şi instigarea la revoltă.
Nu a trecut de ochiul vigilent al cenzurii nici filmul intitulat "Un taxi mov", bazat pe cartea scrisă de Michel Deon, coproducţie Franţa-Irlanda-Italia, în regia lui Yves Boisset, cu Cahrlotte Rampling, Peter Ustinov, Philippe Noiret în distribuţie. "Era prea sexy", îşi aminteşte Irina Margareta Nistor, angajată pe atunci la Televiziunea Română. De asemenea,
"E.T.: The Extraterestrial", regizat de Steven Spielberg şi lansat în 1982, celebra poveste ştiinţifico-fantastică a băieţelului care se împrieteneşte cu o creatură venită de pe altă planetă a fost refuzat, pentru că era prea... straniu.
Capitalismul putred nu trebuia să-i contamineze pe români, prin urmare lista cu scenele scoase din filme se mărea văzând cu ochii: "Filmele erau comandate spre vizionare în străinătate sau aduse din arhivă şi, dacă nu erau protejate contra copierii sau nu era scris vreun titraj bizar sau vorbite în două limbi, se dădeau pe post, cu condiţia să nu apară biserici, săruturi mai lungi de trei secunde, adultere sau crime.
Astfel, toate filmele erau tăiate ideologic, dar şi schimbate titlurile, pentru că majoritatea filmelor nu erau plătite. Nu mai erau fonduri! Se concentrau pe Cântarea României, unde era obligată mai toată lumea să lucreze". Pentru cine nu îşi mai aduce aminte, Cântarea României era definită ca un "festival al educaţiei şi culturii socialiste, amplă manifestare educativă, politico-ideologică, cultural artistică de creaţie şi interpretare, menită să îmbogăţească şi să diversifice viaţa spirituală a ţării, să sporească aportul geniului creator al poporului român la patrimoniul cultural naţional şi universal", o alternativă servită poporului în locul aberaţiilor periculoase made in Hollywood.
Citește pe Antena3.ro