Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De câteva zile am intrat, calendaristic, în primăvară când de obicei, sunt declanşate acţiunile gospodăreşti de curăţire şi înfrumuseţare a localităţilor.
La Piatra Neamţ municipalitatea a întocmit în acest sens un plan vast cu acţiunile ce urmează să fie întreprinse în această primăvară, la care vor participa întreprinderile, şcolile şi instituţiile. Am reţinut că lucrări de mai mare amploare, igienizarea parcului Cozla, plantarea de arbori şi arbuşti ornamentali în toate zonele, dar mai ales în cartierele nou construite, reprofilarea şi balastarea unor străzi, extinderea spaţiilor verzi, amenajarea frumoaselor covoare florale din zona centrală.
Planuri, am văzut, sunt. Multe şi în detaliu. Important ni se pare însă nu doar ceea ce e pe hârtie, ci, mai ales, "pe teren". Aşadar, ce se vede. Străbătând zilele acestea oraşul "la pas", am constatat încă multă inerţie, lipsă de inţiativă din partea unor locatari, care încă mai aşteaptă să fie chemaţi (de cine oare?) pentru a-şi îngriji spaţiile din jurul blocului, pe care tot ei le-au murdărit.
Mai mult, în unele locuri, pe spaţiile verzi, greblate de elevii pietreni, au şi apărut mult nedoritele semne ale lipsei de civilizaţie: hârtii, pungi şi pahare din plastic, resturi menajere aruncate de la fereastra blocului. Dar iată şi alte probe ale nepăsării: chiar în zona centrală, pe spaţiul verde din spatele blocului H3, Bdul Decebal tronează de câţiva ani trei uriaşe pietre ce au vrut să fie probabil o statuie; pe Str. Paharnicului, spaţiul verde dintre blocuri a fost invadat de autoturismele locatarilor ce l-au transformat într-un teren viran, ameninţând să "ocupe" şi terenul de joacă destinat copiilor; în spatele blocului nr. 2, Str. Chimiei, o imensă groapă dăinuie de câţiva ani; în Piaţa Libertăţii globurile frumoaselor lampadare au fost sparte de tineri ce şi-au găsit în asta o "distracţie".
Un "peisaj" cu totul aparte îl oferă faimosul de-acum cartier V.I. Lenin, cu blocurile sale ajunse într-o stare de plâns. E suficient să spunem că o asemenea construcţie de pe Aleea Tiparului, care a necesitat, fireşte, bani şi muncă, arată acum ca după un seism de grad ridicat: cu pereţii căzuţi, cu uşile de la intrare smulse, cu geamurile sparte. Pur şi simplu, nu te încumeţi să pătrunzi înăuntru, chiar dacă pe pereţii cu tencuiala căzută, două firme te anunţă că aici "se fac rame turnate" şi se "repară obiecte de uz casnic". Impresia de proastă gospodărire se accentuează şi mai mult, cu cât ne apropiem de periferia noului cartier Calea Romanului.
Ceea ce se vede pe străzile Sirenei, dar mai ales Lupeni întrece orice închipuire. La această din urmă adresă, la numărul 29 bis, pe locul fostei fabrici de cărămizi, e astăzi o şandrama care adăposteşte nişte aşa-zise ateliere de mică industrie ale IPPSC-ului. Dacă mizeria de aici nu deranjează poate pe nimeni, această faimoasă secţie fiind amplasată undeva, în câmp, în schimb, imensele cantităţi de şpan şi fier vechi risipite pe o suprafaţă întinsă (ca şi drumurile late şi lungi ce brăzdează în numeroase direcţii culturile de cereale răsărite frumos) ar trebui să determine municipalitatea să ia măsuri grabnice. Le aşteptăm.
I.D. - Ceahlăul, jud. Neamţ nr. 10853 din 1989
În cadrul viztiei de lucru în Valea Jiului, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se acorde o atenţie deosebită calităţii cărbunelui extras, sporirii nivelului de recuperare a cărbunelui cocsificabil pentru industria siderurgică. În lumina acestor exigenţe, am întreprins o analiză la IM Câmpu lui Neag.
Mina Câmpu lui Neag suportă penalizări pentru neîncadrarea în indicatorii de calitate: conţinutul de cenuşă şi umiditatea cărbunelui extras. Extinderea continuă a exploatării cărbunelui în cariere şi microcariere implică o mai mare preocupare din partea întregului colectiv pentru realizarea acestui important indicator al eficienţei economice - calitate. Pentru aceasta însă trebuie văzut ce se face şi ce nu se face - şi ar trebui făcut - la IM Câmpu lui Neag, în vederea îmbunătăţirii calităţii.
Aşadar, ce se face? În primul rând, se depun eforturi pentru împuşcarea şi încărcarea selectivă a cărbunelui şi intercalaţiilor de steril. Este un mijloc foarte la îndemână, fiindcă excavatoriştii au posibilitatea efectivă de a "prinde" în cupă, separat, cărbunele şi piatra. Prin amenajarea teraselor la fiecare treaptă exploatată s-a reuşit - în bună măsură - să se prevină căderea sterilului peste fronturile de cărbune. S-a rezolvat, de asemenea, o respectare mai strictă a elementelor geometrice ale treptelor şi realizarea unui volum sporit de descopertări (plus 80.000 mc de la începutul anului), ceea ce contribuie la extracţia unui cărbune de calitate sporită. Şi totuşi, calitatea cărbunelui "suferă". Atunci ce nu se face - şi trebuie făcut - la IM Câmpu lui Neag pentru calitate?
Doi dintre şefii de brigadă, Radu Botez şi Constantin Toncea, ne-au asigurat că, în perioada următoare, vor acorda mai multă atenţie urmăririi stricte a operaţiunilor de încărcare a cărbunelui în autobasculantele care îl transportă la Uricani. Nu trebuie, de asemenea, neglijată utilizarea la maximum de capacitate a instalaţiei de presortare Trommel-concasor, care este nu este folosită la mina Câmpu lui Neag.
Mai multe cadre tehice, printre care şi inginerul-şef cu producţia, Gheorghe Neruţ, împărtăşesc ideea că - în vederea îmbunătăţirii indicilor de calitate - cărbunele ar trebui transportat numai "zi lumină" pentru a se încărca doar masa minieră utilă. Cât de eficientă ar fi transpunerea în viaţă a acestei idei, rămâne să decidă factorii competenţi. Deşi programul special de îmbunătăţire a calităţii cărbunelui prevede acest lucru, s-a făcut prea puţin pentru amenajarea de jompuri şi canale pentru dirijarea apelor pe treptele de exploatare, în vederea reducerii umidităţii. Va trebuit întărită exigenţa personalului de la CTC, care nu întotdeauna dirijează către hală autobasculantele încărcate cu mai mult steril decât cărbune. Chiar şi controlarea de calitate din partea beneficiarului de la Doiceşti testează formal parametrii calitativi ai cărbunelui, mulţumindu-se să ia probe doar de pe bandă, nu şi din autobasculante înaintea descărcării lor.
Şi personalul geologic poate contribui la îmbunătăţirea calităţii prin efectuarea de probe cât mai dese din toate punctele de extracţie. În felul acesta, se poate crea o imagine mai reală asupra calităţii cărbunelui din diferite puncte de lucru, precum şi posibilitatea de a estima şi compara corect variantele de îmbunătăţire a activităţii.
Sunt numai câteva dintre căile de urmat pentru scăderea conţinutului de cenuşă şi a procentului de umiditate ale cărbunelui de la Câmpu lui Neag. Cu exigenţă şi responsabilitate, printr-o urmărire sistematică a îndeplinirii acestor cerinţe, colectivul minei nu va avea decât de câştigat.
Mircea Bujorescu
Steagul roşu, jud. Hunedoara, nr. 11287 din 1989
