În malaxorul Securităţii

La 30 septembrie 1987, Adina Ke­nereş (căsătorită Romoşan), scriitoare, angajată redactor la Uniunea Ar­tiş­tilor Plastici, a părăsit România cu un paşaport turistic în direcţia Paris, Franţa. Soţul ei, Petru Romoşan, mem­bru al Uniunii Scriitorilor, era angajat al Fondului Plastic al UAP şi se ocupa, în calitate de vânzător, de galeria de pictură de pe Strada Şelari nr. 13, lângă Crama Domnească.

Adina Kenereş a cerut şi obţinut azil politic în Franţa. Conform declaraţiei domnului Petru Romoşan, colonelul de Securitate Ştefan Budecă a înţeles că acordase un paşaport inutil, pentru că tentativa sa de recrutare a lui Petru Romoşan n-a reuşit, că a fost tras pe sfoară şi, prin urmare, a cerut desfa­cerea contractului de muncă al vânzătorului de pictură, contract de muncă ce fusese încheiat în 1981.

Petru Romoşan, şomer, dar membru al US, adică nu „vagabond", a încercat în repetate rânduri să depună actele legale pentru reîntregirea familiei. Fără succes. I s-a refuzat până şi înre­gistrarea cererii. A fost pedepsit astfel pentru refuzul său de a colabora cu „organele". „În 1988, zice Petru Ro­mo­şan, emigrarea era pentru foarte mulţi un răspuns posibil la lumea care se prăbuşea."

La 23 august 1988, zi naţională atunci, Romoşan a făcut prima tentativă de trecere frauduloasă a frontierei spre Ungaria, fiind ajutat, contra unei sume de bani, de un sătean de pe frontieră. După trei zile de rătăcire pe graniţă, a înţeles că nu va reuşi să ajungă în Ungaria şi s-a întoars, cu un alt ţăran, care l-a predat Miliţiei. După o săptămână de an­che­tă - mai întâi la autorităţile de pe frontieră, apoi la Miliţia din Baia Sprie şi, în cele din urmă, la Securitate, la Bucureşti -, a fost trimis în judecată.

Nemaiaşteptând judecata şi con­dam­narea, la 30 septembrie 1988 Romoşan a recidivat, reuşind să ajun­gă în Ungaria. Unde, după trei zile de interogatoriu, i s-a acordat drept de muncă şi deci drept de şedere. Cu sprijinul colegial şi prietenesc al scriitorului şi ziaristului Bodor Pal, originar din România, Romoşan a acordat câ­te­va interviuri presei ma­ghia­re în care a atacat violent regimul Cea­u­şes­cu.

Într-un lung interviu dat la postul naţional maghiar de televizi­une, a de­cla­rat că pe frontiera ro­mâno-ma­ghia­ră au fost ucişi 200 de oameni în pe­rioada iunie-august 1988. Informa­ţi­i­le, spune el, le deţinea de la ofiţerii care-l anchetaseră după prima sa ten­ta­tivă de trecere frauduloasă a frontierei. A insistat asupra de­mo­lării bi­se­­ricilor şi planului de sistematizare a satelor. De asemenea, a acuzat Gu­ver­nul maghiar de rasism caracterizat.

Din infor­ma­ţiile ce le avea reieşea că autorităţile ma­ghiare returnau pe-atunci au­­torităţilor ro­mâ­ne fugarii etnici români şi ţigani şi opreau în Un­garia etnicii maghiari.

A primit dreptul de a părăsi Bu­dapesta pentru a pleca la Paris, unde se găsea soţia sa, cu laisser-pas­se­r-ul nr. 2 din noiembrie 1988. Drumul la Pa­ris i-a fost facilitat şi de Am­nesty In­ter­national. În mai 1989, pre­şedintele în exerciţiu al Un­gariei, Imre Pozsgay - care cu două luni în urmă îl primise pe Petru Romoşan, aflat în vizită la Budapesta, împreună cu nişte ziarişti americani -, l-a invitat să-l susţină în campania electorală.

Scriitorul român şi-a declinat politicos invitaţia şi a acordat un nou interviu împotriva regimului de la Bucureşti pentru postul principal al televiziunii maghiare.

În vara lui 1989, soţii Romoşan erau împreună la Paris. Împotriva lor se pusese însă în acţiune un plan de măsuri. (C.D.)

"Ministerul de Interne
Departamentul Securităţii Statului
Nr. 0027882 din şş. 06.1989

Strict secret
Exemplar unic

Plan de măsuri în cazul Petru Romoşan din Franţa

Petru Romoşan, în vârstă de 32 ani, fost membru al Uniunii Scriitorilor, a trecut ilegal frontiera de stat în Ungaria în septembrie 1988, stabilindu-se ulterior în Franţa, la Paris.
După rămânerea în străinătate, Petru Romoşan s-a situat pe o poziţie ostilă ţării noastre şi a intrat în contact cu elemente reacţionare ale emi­gra­ţiei române intelectuale de la Paris.

În luna mai a.c., a acordat un interviu denigrator postului de radio
„Eu­ro­pa liberă", în conţinutul căruia a fă­cut referiri tendenţioase la statutul ar­tiş­tilor plastici din România.
De asemenea, a participat - ca invitat - la mai multe emisiuni ale postului maghiar de televiziune Budapesta-1, în cadrul cărora a comentat de pe po­ziţii ostile aşa-zisele măsuri luate de autorităţile române pentru a îm­pie­di­ca fuga unor persoane în Ungaria.

Pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea activităţilor ostile ţării noastre desfăşurate de Petru Romo­şan, va fi întreprins un complex de măsuri informativ-operative, vizând:

I. - Completarea studiului operativ în caz şi folosirea datelor ob­ţi­nute pentru acţiuni de influenţă şi contracarare

1. Verificarea rudelor şi relaţiilor din ţară ale elementului şi ale soţiei acestuia, a persoanelor cu care mai întreţine legături şi documentarea exactă a activităţii desfăşurate de Petru Romoşan înainte de plecarea din ţară.
Se va acţiona asupra acestora în sco­pul determinării lui Petru Romoşan să renunţe la activităţile cu caracter denigrator şi să adopte o poziţie corectă faţă de RS România.

 

Termen: 15.07.1989
Răspunde: U.M. 0610

2. Obţinerea de date privind situaţia personală şi profesională a lui Petru Romoşan şi a soţiei acestuia, cu accent pe:
- identificarea domiciliului din Pa­ris al elementului (amplasarea imobilului, intrări, colocatari, mijloace de acces în zonă, număr de telefon etc.);
- stabilirea preocupărilor, cercului de relaţii, a persoanelor care îl vi­zi­tează la domiciliu sau cu care în­tre­ţine legături apropiate, elemente din emigraţie care nu agreează acţiunile acestuia sau cu care a avut diferite neînţelegeri, etc.;
- stabilirea locului de muncă al so­ţiei lui Petru Romoşan şi a programului de lucru al acesteia;
- identificarea canalelor folosite de soţii Romoşan pentru menţinerea legăturii cu rudele şi relaţiile din ţară.

Datele obţinute în urma com­ple­tării studiului operativ în caz vor fi folosite în scopul iniţierii unor acţiuni de descurajare şi timorare a acestuia.

În realizarea acestor sarcini, vor fi folosite în mod diferenţiat sursele: „Filip", „Ruxandra", „Călin", „Donici", „Prodan", „Barbu", „Gabriel" şi „Hornaru", precum şi posibilităţile specifice pe linia U.M. 0544.

Termen: 30.08.1989
Răspund: U.M. 0610, U.M. 0544/225 şi U.M. 0195.

3. Stabilirea legăturilor pe care Pe­tru Romoşan le are la Budapesta şi ca­re îl sprijină în realizarea acţiunilor os­ti­le RS România (persoane contacta­te, adrese vizitate, locuri de cazare etc.).

Termen: 30.08.1989
Răspund: U.M. 0544/225 şi U.M. 0195

II. - Măsuri combinative de contracarare

1. Pentru compromiterea lui Petru Romoşan în mediile maghiare de informare în masă, va fi expediată din Franţa, în numele pictorului de origine română Viktor Roman, o scrisoare adresată Ministerului Culturii şi Televiziunii maghiare în care sunt prezentate profilul moral des­com­pus al acestuia, sprijinul şi colaborarea sa cu autorităţile române pentru urmărirea şi condamnarea criticului Ion Negoiţescu, în prezent redactor la postul de radio „Europa liberă", întărindu-se astfel acuzaţiile că acesta este agent provocator manipulat de autorităţile de la Bucureşti.

Termen: 05.07.1989
Răspunde: U.M. 0544/225

2. Pe adresa Ministerului ungar de Interne şi a Televiziunii maghiare va fi trimisă o scrisoare ca provenind din partea unei persoane, în prezent aflată în Austria şi care ar fi fost re­ţi­nu­tă la graniţa română împreună cu grupul în care se afla şi Petru Ro­moşan, în conţinutul căreia se va preciza că acesta este agentul Securităţii române, iar la arestarea grupului a făcut public acest lucru pentru a evita suportarea tratamentului aplicat celorlalţi fugari.

Termen: 05.07.1989
Răspunde: U.M. 0544/225

3. Va fi expediată din Ungaria, or­ga­nelor de poliţie franceze, o scrisoare în care Petru Romoşan va fi prezentat ca agent al Securităţii maghiare, iar cu ocazia călătoriilor pe care le face la Budapesta realizează şi întâlniri cu ofiţerii de legătură pentru instructaj.

Termen: 15.07.1989
Răspunde: U.M. 0544/225

III. - Măsuri de compromitere în rândul emigraţiei române

1. În numele unui scriitor român din ţară, care, pentru a evita eventuale consecinţe doreşte să rămână anonim va fi trimisă o scrisoare lui Virgil Ierunca, cunoscut că nu-l agreează pe Petru Romoşan, în care autorul dez­văluie rolul jucat de acesta în arestarea criticului Ion Negoiţescu şi persecu­tarea de către autorităţi a altor oameni de cultură şi artă din România.

Termen: 15.07.1989
Răspunde: U.M. 0544/225

2. Va fi plastografiată şi expediată din Franţa o scrisoare adresată lui Dorin Tudoran, semnată de Petru Romoşan, prin care acesta solicită să-i publice în revista „Agora" un material în al cărui conţinut sunt atacaţi Virgil Ierunca, Monica Lovinescu şi chiar Dorin Tudoran.

Precizăm că în „Agora" se publică astfel de materiale, ulterior autorii fiind atacaţi foarte violent de Dorin Tudoran în articole-replică.

Termen: 30.07.1989
Răspunde: U.M. 0544/225

3. Sursa „Dinu", care urmează a se deplasa în Franţa, va fi instruită să acţioneze pentru determinarea lui Virgil Ierunca să ia atitudine publică împotriva lui Petru Romoşan şi să îi creeze greutăţi în afirmarea pe plan literar în Franţa.

Termen: 30.06.1989
Răspunde: U.M. 0544/225

4. Sursele cu posibilităţi în mediu, ce urmează să se deplaseze în Franţa în perioada următoare, vor fi pregătite să susţină versiunile de dezinformare difuzate prin mijloacele specifice şi să acţioneze pentru compromiterea şi discreditarea lui Petru Romoşan în rândul emigraţiei şi mediile culturale autohtone.

Sarcină permanentă
Răspunde: U.M. 0544/225 şi 0610

Informaţiile obţinute privind evo­luţ­ia situaţiei operative în caz vor fi analizate periodic de şefii unităţilor centrale cu atribuţiuni în acţiune, care vor raporta conducerii D.S.S. rezulta­tul măsurilor întreprinse şi concluziile reieşite, în vederea stabilirii unor noi acţiuni de contracarare a ac­ti­vi­tăţilor ostile desfăşurate de Petru Romoşan.

Şeful U.M. 0610 Şeful U.M. 0195 Şeful U.M. 0544/225 "