x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Iunie, luna Eminescu

0
Autor: Eliza Dumitrescu 15 Iun 2009 - 00:00

Luna iunie 1989 a fost luna Eminescu. Ce­lebrarea a o sută de ani de la moartea poe­tului a cuprins ca o febră toate localităţile ţării unde evenimentele au luat cele mai diverse forme: recitaluri de poezie şi de muzică inspirată din opera lui Eminescu, plastică de aceeaşi inspiraţie, referate, expoziţii cu fotografii, manuscrise şi carte.



În presă, la radio şi la televizor, pe scenele teatrelor, ale consiliilor judeţene şi oră­şeneşti, la muzee, în şcoli, în întreprinderi şi la universităţi, "Luceafărul poeziei ro­mâ­neşti", cum suna clişeul atribuit poetului, a fost aniversat într-un elan ce amintea doar de febrilitatea "întrecerilor socialiste". Ma­nifestările de "apreciere" şi omagiile au culminat în săptămâna 12 - 17 iunie.  Ele au avut ecouri şi peste hotare, regimul văzând în acest centenar un prilej de a mai câştiga la capitolul imagine pe plan extern.


OMAGIU ÎN BUCUREŞTI
La Sala Dalles din Bucureşti a fost des­chisă o "Expoziţie de carte, documente şi artă consacrată Luceafarului poeziei româneşti". La vernisajul de la Sala Dalles au fost prezenţi membri ai guvernului, academicieni, ac­tivişti, oameni de cultură şi un "numeros public". Suzana Gâdea, preşedintele Consi­liului Culturii şi Educaţiei Socialiste a ţinut discursul inaugural. A fost evidenţiată "aleasa preţuire de care s-a bucurat şi se bu­cură opera lui Mihai Eminescu în anii construcţiei socialiste - expresie a politicii partidului şi statului nostru de valorificare a tezaurului cultural-naţional".

La Centrul European UNESCO pentru Învăţământul Superior (CEPES) a avut loc o masă rotundă pe tema "Concepţia lui Mihai Eminescu privind învăţământul". Tot în Bucureşti, a avut loc evenimentul "Manifestări omagiale", construit în jurul ma­nuscriselor eminesciene şi, cu prilejul căruia, cei prezenţi au rostit alocuţiuni prin care "au scos în evidenţă actualitatea poeziei şi gândirii eminesciene, măreţia şi frumuseţea operei Luceafărului poeziei româneşti".

Momentul culminant al evenimentelor din capitală l-a reprezentat Simpozionul omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu desfăşurat sub titlul "Memorie marelui poet român - cinstirea întregii naţiuni". Simpozionul a avut loc la Ateneul Român, iar de organizare s-au ocupat Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunea Scriitorilor. Nu au lipsit, desigur, reprezentaţii conducerii de partid şi de stat: Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gîdea, Ioan Toma, Ioan Ursu. Emil Bobu, membru al CPEx, a citit audienţei, formate din specialişti şi cunoscători ai operei eminescene, un mesaj din partea lui Nicolae Ceauşescu.

Presa vremii s-a referit la textul transmis din partea lui Ceauşescu ca la "o vibrantă cinstire şi preţuire a marelui nostru poet, a creaţiei sale nemuritoare, inspirată din viaţa şi idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridicat". Următorul pasaj, extras din scrisoarea trimisă lui Ceauşescu de către participanţii la Simpozion, este semnificativ pentru modul în care regimul a denaturat şi a folosit idei din opera eminesciană: "Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului partidului de construcţie socialistă, pentru înflorirea continuă a artei şi culturii româneşti, pentru sporirea forţei sale educative, a mesajului său profund umanist, să creăm şi să dăm poporului noi şi noi valoroase opera care să slujească progresului şi înălţării patriei, ridicării conştiinţei socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi mai umane societăţi, al visului de aur al omenirii - comunismul!".

Tot la Ateneu, miercuri 13 iunie 1989, a avut loc un spectacol "literar-muzical omagial". În deschidere, Filarmonica "George Enescu" a interpretat poemul simfonic "Luceafărul". S-au recitat poeme precum "Glossa", "Călin-File de poveste", "Şi dacă", "Mortua Est", "Ce te legeni", "Mai am un singur dor". Au fost interpretate piese muzicale inspirate din opera lui Eminescu. La sfârşitul spectacolului s-a recitat "Scrisoarea a III-a" şi "compoziţia vocal-simfonică" "Ce-ţi do­resc eu ţie, dulce Românie".
Evenimente dedicate centenarului au avut loc în toate centrele universitare din ţară, inclusiv în Iaşi, oraş de suflet al lui Eminescu. Festivalul naţional de poezie, ediţia a IX-a, în desfăşurare în acea săptămână, a abundat în evocări: prelegeri cu privire la importanţa creaţiei eminesciene, recitaluri de poezie patriotică din creaţia lui Eminescu, muzică inspirată din creaţia poetului.

La Craiova, sub genericul "Eminesciana", Centrul de creaţie şi cultură socialistă "Cântarea României" a organizat în unităţi economice, sociale şi de cultură, dar şi la Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Dolj, simpozionul omagial inti­tulat "Eminescu - expresie integrală a spi­ritualităţii româneşti".

În judeţul Botoşani au avut loc recitaluri "muzical-literare", sub genericul "Tot mai citesc măiastra-ţi carte". La bibliotecile oră­şeneşti şi comunale din judeţ au fost des­­chise expoziţii de carte eminesciană. Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani a organizat spectacolul de muzică şi poezie "Dor de Eminescu" cu participarea actorilor din localita­te, dar şi de la alte teatre din ţară, din Iaşi şi Bucureşti. Orchestra simfonică din Botoşani a asigurat fondul sonor. Şi artele plastice au "contribuit" la sărbătorirea "poetului ne­pereche". Astfel, tot la Botoşani, la Galeriile artă "Ştefan Luchian" a fost deschisă ex­poziţia de pictură "Univers eminescian".

În alte oraşe din ţară, presa vremii a semnalat evenimente de mai mică amploare, dar toate marcate de politizare şi naţiona­lism. "Eminescu - poet naţional şi universal" s-a intitulat spectacolul susţinut pe scena "Centrului de Creaţie şi Cultură Socia­listă Cântarea României" al tineretului, din Drăgăneşti-Olt. La Rovinari şi Motru, "în aşe­zămintele de cultură" din aceste "centre industrial-agrare", au avut loc manifestări precum: "Eminescu-poet naţio­nal" şi "Eminescu-poet universal". La Bârlad, la Cluburile muncitoreşti au fost deschise expoziţii de carte intitulate "Universalitatea operei lui Eminescu" unde au fost prezentate volume editate în diferite limbi străine. La Piteşti, la Teatrul "Alexandru Davila", evenimentul "Trecut-au anii" a fost un spectacol de poezie şi muzică. Presa anului 1989 menţionează şi alte "manifestări", la centrele de cultură şi creaţie din Călugăreni, Mihăileşti, Bolintin-Vale, Floreşti-Stoeneşti.


OMAGIU "PESTE HOTARE"
Prin intermediul asociaţiilor de prietenie dintre România şi alte ţări au fost organizate festivităţi de comemorare şi în alte capitale. Astfel, în URSS, la Casa de cultură a Întreprinderii de rulmenţi nr. 1 din Mos­cova, membru al Asociaţiei de Prietenie So­vieto-Române (APSR), a fost deschisă o ex­poziţie de  fotografii "Mihai Eminescu - 1850-1889", au fost evocate opera şi viaţa poetului.

La Londra, la iniţiativa Asociaţiei de prietenie Marea Britanie-România, în cadrul unui eveniment similar, au fost citite referate, s-au ţinut conferinţe, s-au recitat versuri traduse în engleză.  La Lima, în sala de spectacole "Pacifico", profesorul Luis Hernar Ramirez de la Universitatea "San Marcos" a vorbit despre creaţia poe­tu­lui român. S-a recitat din Eminescu, in­clu­siv "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie".

La Budapesta, în ciuda relaţiilor tot mai tensionate dintre Ungaria şi România, Uniunea Scriitorilor din Ungaria şi Radiodifuziunea Ungară au organizat o seară culturală Eminescu, la Clubul Kossuth din Budapesta. La Ulan Bator, în aula Universităţii au fost recitate poezii în mongolă şi în română. În alte ţări, cotidianele au consacrat pagini evocării acti­vităţii lui Eminescu: la Alger în "El Moudjahid" şi la Brasilia, în "O Povo".
Citeşte mai multe despre:   special,   cultura,   eminescu

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de