Moldova alege compromisul, în timp ce balticii ţin piept Kremlinului

La 31 august 1989, basarabenii au demonstrat pe străzile Chişinăului împotriva "legii limbii", adoptată de autorităţile RSSM. Două zile mai târziu, cotidianul francez Le Monde analiza comparativ, succint, evoluţia politică a republicilor baltice şi a celei moldoveneşti, din componenţa URSS.

Mii de moldoveni au manifestat joi, 31 august pe străzile Chişinăului, ca­pitala Republicii sovietice mol­do­veneşti, pentru a protesta împotriva compromisului adoptat de parlamentul lor în privinţa limbii: limba moldovenească va fi limba oficială a republicii pentru "problemele po­litice, economice, sociale şi cultu­rale", dar limba rusă va continua să fie utilizată ca limbă de comunicare interetnică şi în viaţa de fiecare zi.

Acest compromis, care a întrunit 321 de voturi pentru şi 11 împotrivă, i-a dezamăgit pe naţionalişti, partizani ai adoptării limbii moldoveneşti ca limbă unică. Dar presiunea rusofonilor, care reprezintă 37% din popu­laţie şi beneficiază de susţinerea Moscovei, a atârnat greu în balanţă: peste 80.000 de salariaţi rusofoni sunt în grevă, unii încă din 21 august, iar traficul feroviar a fost perturbat în mod serios. Prim-secretarul partidului comunist moldovenesc, Ştefan Grosu, a intervenit pentru găsirea unei soluţii de compromis.

Pe de altă parte, ţările baltice şi-au exprimat joi hotărârea de a continua lupta pentru autodeterminare, în ciuda ameninţărilor din ce în ce mai ferme ale Kremlinului.

Potrivit preşedintelui Frontului Popular din Letonia, Dainis Ivans, cu ocazia unei întâlniri cu uşile închise la Riga, liderii celor trei mişcări naţionaliste, din Estonia, Lituania şi Letonia, au respins categoric orice ingerinţă a vreunei puteri externe. Aluzie foarte clară la PCUS. Întâlnirea a fost organizată pentru definirea unei poziţii comune în ceea ce pri­veşte ameninţările Moscovei, unde Comitetul Central al PCUS i-a acuzat sâmbăta trecută pe naţionaliştii bal­tici că pregătesc un război civil. Această declaraţie a Comitetului Central, aprobată de biroul politic şi de Gorbaciov, "este documentul cel mai reacţionar de la epoca lui Stalin încoace", a declarat domnul Ivans.
PRIVIND ÎNSPRE POLONIA ŞI UNGARIA
Liderii celor trei fronturi populare baltice au adoptat o serie de documente care ar trebuie să fie făcute publice vineri. Unul se adresează populaţiei sovietice şi explică poziţia balticilor. Altul este destinat opiniei publice internaţionale şi guvernelor străine şi va conţine asigurarea că îşi vor atinge obiectivele prin negocieri paşnice şi procese parlamentare. Ţările baltice se luptă cu un "imperiu" şi "privesc cu mare speranţă spre Polonia şi Ungaria", a afirmat Dainis Ivans.

Joi seară, televiziunea sovietică a relatat că situaţia din Lituania este pe cale să se calmeze. Potrivit televiziunii centrale, rusofonii nu in­ten­ţi­onează să declanşeze o grevă similară celei de luna trecută în Estonia sau celei care tocmai se desfăşoară în Moldova. Amânarea sine die a sesiunii parlamentului lituanian "a făcut ca tensiunea să scadă", a precizat ideologul Partidului Comunist litua­nian, Iuris Palecskis, citat de agenţia TASS.

Sesiunea parlamentară trebuia să dezbată o lege de introducere a "cetăţeniei lituaniene", căreia i se opun rusofonii locali. Aceştia nu re­pre­zintă în Lituania mai mult de 20% din populaţie, în timp ce în republicile baltice vecine, Estonia şi Letonia, aceştia reprezintă circa 40%, respectiv 50%. Doi reprezentanţi ai sa­la­ri­a­ţi­lor ruşi de la uzina de maşini-unelte Komunaz din Vilnius au dezminţit la televizor că ar fi intenţionat să facă grevă începând cu 4 septembrie, aşa cum afirmase miercuri un responsabil al "Saiudis", mişcarea naţionalistă lituaniană.