Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Obsesia lui Ceauşescu de a achita în avans datoria externă a afectat în ultimii ani de comunism întreaga societate românească, iar sportul nu putea face excepţie.
Partidul cerea rezultate, conducătorii Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport trebuiau să raporteze noi şi noi succese în întrecerile internaţionale, pentru a-şi păstra posturile, şi asta deşi resursele financiare erau strict limitate. În aceste condiţii, cel mai mult au avut de suferit jocurile de echipă, considerate mult prea costisitoare.
În primăvara anului 1989 s-a petrecut un fapt fără precedent pentru sportul românesc. Echipa naţională de hochei pe gheaţă trebuia să participe la întrecerile Grupei C a Campionatului Mondial, în îndepărtata Australie, însă la nivelurile superioare s-a decis că o astfel de deplasare nu se justifică din punct de vedere financiar. În disperare de cauză, şefii federaţiei s-au adresat în scris forului hocheistic internaţional, care a dat dovadă de înţelegere, acceptând ca România să se înscrie în eşalonul valoric imediat inferior.
Alexandru Hălăucă, căpitanul de atunci al naţionalei şi unul dintre puţinii supravieţuitori ai echipei care participase cu 10-15 ani înainte la două Olimpiade şi la un Campionat Mondial Grupa A, îşi aminteşte: "Noi, jucătorii, am fost foarte afectaţi şi am tot sperat că se va găsi până la urmă o soluţie, dar la toate demersurile federaţiei răspunsul a fost că nu sunt bani. Noroc că federaţia internaţională ne-a dat voie să evoluăm în Grupa D chiar în acel an, deşi în mod normal ar fi trebuit să jucăm abia în sezonul următor". Astfel, în timp ce bulgarii, ungurii şi iugoslavii au găsit bani pentru deplasarea în Australia, sportul românesc a suferit o nouă lovitură de imagine.
Jocurile Grupei D a Campionatului Mondial au fost găzduite de oraşul belgian Geel şi, conform aşteptărilor, echipa României a ocupat primul loc, reuşind să promoveze în eşalonul superior, alături de a doua clasată, reprezentativa ţării gazdă. Jucătorii antrenaţi de Ion Gheorghiu şi Ioan Tiron au avut ceva emoţii doar într-un singur meci, cu Marea Britanie, pe care l-au încheiat la egalitate, scor 6-6. În rest, ei au obţinut succese categorice: 8-3 cu Belgia, 11-0 cu Spania şi 52-1 cu Noua Zeelandă. În faţa Noii Zeelande, băieţii noştri au realizat cea mai categorică victorie din istoria echipei naţionale, reuşind să înscrie în ultima repriză 23 de goluri, adică un gol la mai puţin de un minut. În clasamentul golgeterilor turneului primele trei locuri au fost ocupate de Ion Zaharia, Marius Gliga, actualul antrenor secund al primei reprezentative, şi de Csaba Antal.
Presa vremii a consemnat calificarea hocheiştilor în Grupa C a Campionatului Mondial în doar câteva rânduri, trecând sub tăcere faptul că, la finalul competiţiei, ziarele belgiene au scris că mai mai mulţi jucători români au fost testaţi pozitiv la controlul antidoping, lucru pe care Alexandru Hălăucă îl neagă azi cu vehemenţă. "La festivitatea de premiere totul a decurs normal. Am urcat pe prima treaptă a podiumului de premiere, am primit medaliile de aur, nimeni nu a zis nimic. Abia la ceva timp după ce ne-am întors acasă am aflat ce au scris ziarele din Belgia. Nu au fost decât nişte simple speculaţii, prin care au încercat să justifice faptul că i-am bătut clar. Dacă ar fi fost ceva adevărat, în mod sigur federaţia internaţională ar fi luat măsuri, ne-ar fi cerut să returnăm medaliile, dar aşa ceva nu s-a întâmplat", spune actualul director tehnic al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă.
