Numele îi provine de la crizantema cu 16 petale duble, străvechi simbol imperial, sacru în Japonia. În centrul medaliei se află soarele răsare, care se regăseşte pe steagul naţional, din care pornesc raze, ornate cu crizanteme (galbene) şi frunze de crizanteme (verzi). Aceeaşi floare, stilizată, face legătura dintre medalie şi colan.
Sunt deţinători ai "Marelui cordon" membrii familiei imperiale (Împăratul Akihito, prinţul moştenitor Naruhito şi ceilalţi cinci prinţi). Decoraţia în grad de colan au primit-o, de-a lungul vremii, printre alţii, regina Elisabeta a II-a, sultanii Malaysiei, Bruneiului şi Omanului, califul Qatarului, regii Spaniei, Thailandei, Norvegiei, Suediei, Marocului şi Iordaniei. Dintre cetăţenii străini care au primit "marele cordon" amintim, pe lângă Ceauşescu, pe Tito, Mussolini, Reagan şi Eisenhower. Spre diferenţă de ordinele europene, Ordinul Crizantemei poate fi acordat chiar şi postum.
Imaginea crizantemei a fost asociată cu împăratul Japoniei încă din secolul al XII-lea, când Ten'no Go-Toba şi-a brodat floarea galbenă pe veşminte. Mai târziu, la sfârşitul secolului al XIX-lea, servea drept ornament pentru sigiliul împăratului şi al familiei sale. Poate fi întâlnită adeseori şi pe templele shinto, patronate de împărat, ca "fiu al cerului". Apreciată pentru frumuseţea ei, dar şi, zice-se, pentru proprietăţile medicinale, crizantema a fost evocată în numeroase opere literare şi de artă. Un "festival al fericirii" îi este dedicat anual florii atât de iubite în Japonia.
Citește pe Antena3.ro