x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Primul "sfat" al Vestului după prăbuşirea Zidului Berlinului

0
Autor: Irina Cristea 18 Noi 2009 - 00:00
O reuniune excepţională, convocată în urma unor evenimente excepţionale. Aşa poate fi caracterizat summit-ul şefilor de stat şi de Guvern din Comunitatea Europeană organizat la 18 noiembrie 1989, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului. Franţa, care deţinea preşe­dinţia semestrială a Consiliului de Miniştri, a cerut o reu­niune de urgenţă la Paris, iar discuţiile au avut o singură temă: schimbările din Europa de Est şi reacţia Co­mu­nităţii la noua ordine mondială care se prefigura.

Cea mai arzătoare problemă era posibilitatea reu­nificării Ger­­­­maniei, faţă de care mulţi lideri europeni nu îşi ascundeau îngrijorarea. De altfel, pe parcursul sum­mi­t-ului de urgenţă de o zi, vest-europenii tocmai asta au încercat să se pună de acord cu privire la oportunitatea unei reunificări. Misiune dificilă, pentru care a fost dat peste cap inclusiv protocolul obişnuit pentru reuniunile de acest tip.

"Cancelarul Helmut Kohl solicita un semn pozitiv din partea Europei în favoarea unificării. Majoritatea lide­rilor, inclusiv Margaret Thatcher şi François Mitterrand, aveau o atitudine foarte prudentă, la modul... «Hai să aşteptăm, să vedem ce se mai întâmplă». Discuţiile de atunci au fost foarte vii într-un summit foarte scurt: după-amiază, cină, conferinţă de presă, totul în câteva ore, şi erau 3.000 de jurnalişti aşteptând concluziile summit-ului. Dar liderii - şefii de stat şi de Guvern - nu au reuşit să se pună de acord la cină, să obţină o concluzie comună. Aşa că a avut loc o altă cină, după aceea, foarte confuză. Ca să înţeleagă toată lumea procedura, trebuie să spun că la cina oficială au loc, de fapt, două întâlniri: pe de o parte, sunt şefii de stat şi de Guvern şi de cealaltă parte, separat, sunt miniştrii de Externe. Apoi, a avut loc o cină comună cu toată lumea, vreo 30 de persoane.

Foarte confuze discuţii. Îmi amintesc că inter­venţia decisivă a fost a Italiei, a premierului Giulio Andreotti. El însuşi era la fel de prudent, poate chiar mai prudent decât ceilalţi. Cu două luni înainte, fusese protagonistului unui incident, când spusese «Iubesc Germania atât de mult, încât prefer să existe două Germanii». Dar la acel summit a afirmat că ar fi o greşeală ca Europa să nu transmită un mesaj de susţinere faţă de o Germanie unită. A propus o formulă pentru comunicatul final şi a avut o contribuţie decisivă la încheierea cu succes a reuniunii. Astfel, s-a putut ieşi la conferinţa de presă, unde s-a spus că Europa salută posibilitatea ca Germania să se reunifice", ne-a relatat Gianni de Michelis, fost ministru de Externe al Italiei în perioada 1989-1992, care a luat parte la aprinsele dezbateri de la 18 noiembrie.

În documente ce sintetizează concluziile reuniunii se arată că "participanţii la dineul de lucru al şefilor de stat sau de Guvern de la Paris, 18 noiembrie, au fost impresionaţi de convergenţa de idei şi de preocuparea împărtăşită de toată lumea ca cei 12 să formuleze o reacţie.

Preşedintele Consiliului European a rezumat atmosfera prin două cuvinte: solidaritate şi unitate. Cu privire la evenimentele desfăşurate în Germania de Est, Ungaria, Polonia şi Iugoslavia, participanţii au luat în seamă:
1) Voinţa de a susţine şi încuraja schimbările demo­cratice;
2) Dorinţa de a confirma stabilitatea graniţelor şi alianţelor deja existente;
3) Dorinţa de a le comunica statelor ne-membre că piaţa comunitară li se va deschide".

În documentul-concluzie al summit-ului, apărut în buletinul Comisiei Europene (EC 11-1989), se mai arată că, "în baza mandatului conferit Comisiei prin summi­t-ul de la Paris, s-a ajuns la un consens cu privire la necesitatea acordării unui sprijin financiar, legat de un acord cu Fondul Monetar Internaţional, care, sperăm, va fi încheiat până la sfârşitul anului". Este vorba despre un fond de stabilizare pentru Polonia şi de un sprijin pentru balanţa de plăţi, având drept destinatar Ungaria.

Liderii europeni au convenit şi asupra unui pachet de măsuri prezentat ulterior, la Consiliul European de la Strasbourg: dezvoltarea şi modernizarea băncii pentru Europa de Est, European Training Foundation, extinderea programelor pentru tineri.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de