x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scadenţa acelei zile URSS n-o va putea evita!

0
Autor: Eliza Dumitrescu Nicolae Drăguşin 31 Aug 2009 - 00:00
Scadenţa acelei zile URSS n-o va putea evita!


"Pentru prima dată, un cetăţean român apără într-un for public din URSS drepturile legitime ale României asupra teritoriilor naţionale Basarabia şi Bucovina de Nord, anexate de imperiul sovietic în urma Pactului Hitler-Stalin de la 23 august 1939."

Astfel titra Curentul, ziarul românilor din exil, cu litere îngroşate, pe prima pagină a ediţiei de vară. Cetăţeanul român era Victor Frunză, semnatar al unei scrisori împotriva regimului condus de Ceauşescu, expulzat apoi în Danemarca (1980). "Scadenţa acelei zile URSS n-o va putea evita!", mai afirmase Frunză la Conferinţa Mişcării Naţionale pentru Autodeterminarea şi Independenţa de Stat a Letoniei, desfăşurată la Riga la 21-22 august 1989.  


EXPULZAT ÎN DANEMARCA
Cine era omul care denunţa pactul dintre Germania nazistă şi URSS? Victor Frunză s-a născut la 8 iunie 1935, în comuna Dumitreşti (jud. Râmnicu-Sărat, ulterior, judeţul Vran­cea). A absolvit Facultatea de Ziaristică, ale cărei cursuri le-a urmat la Bucureşti şi Mos­co­va.

Revenit în ţară, a început cariera de zi­a­rist ca redactor şi realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română. A fost scos din presă în 1978, din cauza unei scrisori publice, în care critica regimul comunist şi pe secretarul general. Astfel înţelesese Victor Frunză să reacţioneze după greva minerilor de la Lupeni din 1977. Scrisese între timp şi o "Istorie a stalinismului din România".

A fost anchetat mai mult de o lună, cu şedinţe de câte opt ore pe zi, timp de trei ori pe săp­tă­mâ­nă. A fost lăsat în şomaj şi exclus din partid. La 21 august 1980 a fost expulzat împreună cu familia (soţia Natela şi fiul Dan Galaction) în oraşul Aarhus din Danemarca.

În perioada exilului, Victor Frunză a înfiinţat Editura "Nord" (1982), devenită ulterior Editura "Victor Frunză - EVF". Aici a publicat culegerea de scrisori şi documente "Pentru drepturile omului în România" (1982). Doi ani mai târziu a publicat şi o "Istorie a PCR".
A FOST UIMIT DE PRIMIREA VIZEI SOVIETICE
În 1989, ziarul Curentul, care apărea în RFG, l-a delegat pe Victor Frunză la Confe­rin­ţa din Riga. În câteva săptămâni, scriitorul a tre­buit să facă rost de viza sovietică şi să îşi pre­gătească discursul. În zilele pre­mer­gă­toa­re conferinţei, Frunză a ţinut un jurnal, pu­bli­cat în ediţia de vară a Curentului. Iată, de pildă, ce scria poetul stabilit în nordul Euro­pei la 8 august. "După părerea mea, a sosit momentul să întreb la Consulatul sovietic ce se-aude cu viza: laie sau bălaie! La capătul fi­rului telefonic, o voce foarte politicoasă îmi spune că se aşteaptă un telex de la Ministerul de Externe al Letoniei pentru confirmarea invitaţiei."

După câteva zile, Frunză nota: "Găsesc în postboxul poştal plicul. Îl pipăi: paşaportul. Deschid plicul. Nu-mi vine să-mi cred ochilor (cum mai târziu nu-mi puteam crede urechilor): viza sovietică". Jurnalul "re­trospectiv", după cum l-a numit Frunză ulterior, a continuat în Letonia. "Seara (19 august, n.r.) suntem primiţi de unul dintre liderii LNNK, organizatorii conferinţei. Este prezent şi un senator american, după 20 de ore de avion. Şi un senator polonez, deputat în Seim din partea Solidarităţii. (Când vom avea şi noi deputaţi în MAN din rândul disidenţilor, contestatarii dictaturii, a unui SLOMR legalizat?). Se discută liber despre consecinţele Pactului Hitler-Stalin, despre faptul că anularea pac­tu­lui nu este o chestiune pur simbolică. Conducătorii Mişcării letone vorbesc fără echiv­c că aceasta înseamnă recâştigarea independenţei, ieşirea ţării lor din uniune. Este ceea ce frământă la ora asta Letonia."

La Riga, Frunză îi va cunoaşte şi pe reprezentanţii basarabeni. "Am făcut cunoştinţă cu dele­ga­ţia românilor noştri moldoveni dintre Prut şi Nistru, prezentă la conferinţă. Este compusă din Anatol Şelaru, însufleţitorul cenaclului Alexei Mateevici, istoricul Petre Săndulache şi economistul şi sportivul Victor Nederiţă. Mă documentez din sursă directă cu privire la activitatea Frontului Popu­lar, care luptă pentru revenirea la scrierea cu alfabetul latin, pentru limba română. Şi despre activitatea cenaclului Alexei Mateevici, la ale cărui manifestări vin zeci de mii de tineri. Da, limba română are nu numai maeştrii ei, nu numai slujitorii ei, ci şi eroii ei! Toţi sunt tineri până în 35 de ani."

Lucrările conferinţei s-au desfăşurat în incinta unei teatru din zona centrală a ca­pitalei letone. În jur de 900 de participanţi au venit să-i asculte pe vorbitori. Discursul ţinut de Victor Frunză cu privire la consecinţele pac­tu­lui sovieto-nazist pentru România nu a fost sin­gurul în 1989. La 21 mai, Vasile C. Du­mi­tres­cu vorbise despre aceeaşi temă la Berlin, în cadrul seminarului "Conferinţa Europea­nă pentru Drepturile Omului şi Autodeterminare". În discursul său, Victor Frunză s-a referit la felul în care pactul semnat de Rib­ben­trop şi Molotov a afectat România, prin anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de URSS. Printre altele, vorbitorul a amintit des­pre concepţia marxistă în "chestiunea na­ţi­o­nalităţilor", "tezele din aprilie" ale lui Lenin, înfiinţarea Republicii Democrate Mol­do­ve­neşti (1917), istoria PCR şi, desigur, contextul istoric al pactului semnat în 1939.

În final, s-a adresat balticilor. "Vă pot asigura că, letoni, lituanieni, estoni, aveţi în românii de pretutindeni prieteni de nădejde. Nu poate fi altfel: împreună am suferit de pe urma Pactului Hitler-Stalin, idealurile voastre sunt idealurile noastre. Din interiorul României, din păcate, nu pot să vă vină semnale încurajatoare de sprijin concret, din cauza terorii în care regimul Ceauşescu ţine întregul popor. În felul acesta, onoarea de a sta cot la cot cu voi revine opoziţiei regimului de dictatură, atât celei aflate în ţară, cât şi celei din exil, cu conştiinţa că ajutându-vă pe voi îi ajutăm şi pe fraţii noştri din Basarabia, Bucovina de Nord şi din Moldova maritimă. Noi vă susţinem în lupta voastră pentru independenţa de stat, pentru că ştim că ziua când aceasta se va înfăptui va fi şi ziua când teritoriile româneşti jefuite de Stalin în compli­citate cu Hitler se vor întoarce în graniţele noastre naţionale de la 1918-1939."
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de